Payton Moormeier & Vecina nouă

Chapter thirtieth-two -A nice surprise-

Capitolul treizeci și doi -O surpriză plăcută -

Perspectiva Emmei:

Mă trezesc mai fericită ca niciodată nici acum nu-mi vine să cred că prietenii m-au ajutat la asta!!!Îmi vine să sar în sus de fericire, am plâns atât de mult din cauza pozei acelea tâmpite!Și cred că știu cine a făcut asta, dar nici nu are rost să mă răzbun căci răzbunarea nu aduce nimic bun.

Azi nu merg la școală pentru că directoarea a vrut să se revanșeze așa că mi-a dat o zi liberă.Dar, azi e o zi importantă pentru Payton urmează să aibă cu concert!Sunt atât de entuziasmată de asta doar că vreau să-i fac o surpriză.Telefonul începe să bâzâie pe noptieră așa că mă întind să îl iau, răspund repede deja fiind fericită.

(C.T.)

-Hei rază de soare!S-a trezit pufuletul meu.Cum ai dormit?mă întreabă Payton plin de entuziasm.

Închid ochii imaginându-mi că e lângă mine și că mă ține în brațe mi-e deja dor de el :(

-Am dormit bine, dar tu?îl întreb și mă ridic în picioare

Încep să mă întind si pornesc după spre bucătărie, închid ușa și cobor încet scările.

-Azi am concert bebe, și vreau să vii cu mine, ce zici?mă întreabă în timp ce intru în bucătărie

Iau dintr-un dulap un sandwich și încep sa mănânc din el, mă așez pe scaun și mă uit pe geam, e destul de fain azi.

-Oh pui, chiar azi e?Azi am treabă, dar ai să-mi spui tu cum a fost, okay?spun eu mâncând

Îmi pun un pahar de apă apoi îi ascult oftatul trist, parcă nu aș mai vrea să-i fac o surpriză.Zâmbesc trist și îi aștept răspunsul.

-Okay bebe, să ai grijă de tine.Îți voi spune cum a fost...bye

-Bye...

(C.T.Î.)

Așez telefonul pe masă și îmi așez capul pe masă oftând, ce bucuros v-a fii când mă v-a vedea acolo.Îmi amintesc brusc că drumul e lung până în orașul în care are concertul, mă ridic panicată de pe scaun îmi iau telefonul și fug la mine în cameră.Iau pe mine niște pantaloni scurți negri și un tricou alb ce are numele lui Payton scris pe el.Mă uit puțin în oglindă și încep să-mi aranjez părul, cobor din cameră și ies val vârtej, mă uit la casa lui Payton ca să mă asigur, și fug cât de repede pot spre autobuzul ce ne duce chiar acolo.

Mă așez pe un scaun și aștept liniștită să ajungem la locul potrivit.Și când mă gândesc cât de fericit v-a fii Payton, parcă încep fluturii să danseze hora prin stomacul meu.Terminați odată!Ce mă enervează uneori fluturii ăștia.Mă uit pe geam liniștită și până la urmă îmi pun muzică îm căști și încep să îmi imaginez o poveste, cu unicorni :))

***

Când ajung în oraș, cobor din autobuz și mă uit în jur, e atât de frumos aici!Și acum creierul meu e pus în funcțiune, nu știu unde se v-a pune scena, nu știu aproape nimic!Ups...am pus-o!

●●●

Am zis să mai scriu încă un capitol azi, pentru voi wăi!Sper că v-a plăcut acest capitol!Aștept părerile voastre în comentarii!Byeee