take care, darling

ciudat..

pe la 2 a.m.//

Ochii mi s-au deschis încet, iar lumina puternică a soarelui îi îneca cu cât îi forţam mai rău. Mi-am ridicat mâna şi am dus-o spre locul de unde venea raza. Un balcon cu perdele din pânză portocalie, trase în părți.

Nu înţelegeam.. Nu asta era camera unde adormisem. Nu aveam nicio astfel de cameră în toată casa mea sărăcăcioasă. Unde eram?

Am încercat să privesc restul camerei, însă nu era decât un pat în mijloc cu lenjerie albastră şi o uşă gigantică pe un perete vopsit diferit de ceilalți. "Fin, coboară odată!". O voce femeiască s-a auzit de undeva de departe împreună cu un ecou ce mi-a dat impresia că acea casă era mult prea mare decât îmi imagina eu. Ciudat a fost că m-a strigat altcumva. Era un vis? Dacă nu, unde mama dracului eram?

Am decis să cobor, după cum mi-a zis, să văd cine era acea femeie pentru că mama mea sigur nu putea să fie cu o astfel de voce piţigăiată.

Ieşind pe uşă o oglindă căt mine de mare se desfăcea pe tot peretele. M-am privit în ea şi..

Un mic ţipăt mi-a scăpat când mi-am văzut reflexia. Ce se întâmplase cu părul meu blond şi cârlionţat? Dar cu pistruii? Iar eu nu eram aşa înalt... Eram prea înalt în oglinda aceea. Eram foarte frumos chiar, scump îmbrăcat. Eu n-aş fi avut bani să cumpăr nici un fir din costumul acela.

Tocuri s-au auzit, iar zgomotul îmi călca pe fiecare nerv în parte şi-mi lovea timpanele.

-Ce tot ai? Treci imediat jos şi comportă-te cum te-am învăţat! Ţipătul tău s-a auzit şi în Japonia de facem un calcul.

"Presimt o durere de cap insuportabilă." am gândit eu înainte să mă întorc spre mica soprană.

O femeie îmbrăcată cu o rochie mulată şi roşie stătea la capul scărilor, fluturând portmoneul tot cu aceaşi culoare cu rochia. Doar un lucru mi-a atras atenţia la ea: ochelarii pătrăţoşi ce-i evidenţiau formele feţei. Prea exagerați..

"Ce am făcut acum..?" mi-am zis rapid.

Un gest involuntar, poate chiar robotic, mi-a mişcat picioarele pe scările de lemn lăcuit. Cum păşeam un strat de praf se ridica şi îmi înfunda nările. Am tuşit de câteva ori când am ajuns la capătul scărilor. M-am uitat în jos să văd dacă nu mi se pusese praf pe pantofi, apoi mi-am trecut mâna prin părul negru.

Doamna în roşu mi-a zâmbit foarte forțat şi m-a luat de cot când ni s-au întâlnit privirile.

la 10 p.m.//

Îmi întorceam privirea când la femeia-roşie, când la un domn cu barbă deasă ce stătea lângă ea şi o făcea să râdă, când la fetiţa gălăgioasă cu telefonul ei de jucărie ce cânta ceva din One Direction, când la o bătrână care mânca tot aperitivul cu dinții ce-i mai rămăseseră.

Nimeni nu-mi spunea de ce sunt acolo sau cine sunt, a stai, sunt Fin. Şi probabil eram important.. pentru că mai toţi invitaţii mă trăgeau într-o parte şi-mi ziceau aceaşi frază: " Îmi pare rău pentru pierderea ta, sunt sigur/ă că o să găseşti ceva mai bun."

Oh da... Erau foarte folositori acei caraghiosi care se îndopau cu mâncare, chiar de nu ştiam motivul pentru care ziceau asta. Însă nu dădeau semne că mă vor lăsa în pace curând, erau mulți.

Veniseră pentru mâncare, sigur..

după plecarea invitaților, ora de stingere:

Îmi trag de cravată şi mă las să cad pe patul moale. Ochii îmi sunt atraşi de picturile de pe tavan.

"Sunt într-un muzeu? După ce costum am avut cred şi eu că ar trebui să mă pună la expoziţie."

-Fin, trebuie să-ţi sting lumina. Lui nu i-ar plăcea să treci peste ora hotărâtă, spuse roşiuţă deschizându-mi uşa, iar la cuvântul "lui" şi-a aruncat ochii peste cap de credeam că o să-i scoată din orbite.

-Ă, da, da. Mă schimb şi mă culc, sigur. Mâna mi se duse instinctiv la gură, ştiind că mint, am tuşit de câteva ori.

Femeia ieşi, dar nu înainte de a bolborosi un "noapte bună". Uşa se trânteşte cu zgomot. Splendid.. mi-e urât să dorm sigur în camera asta imensă. Nu ar fi nimic diferit dacă mi-aş pune patul în mijlocul pădurii.

Îmi închid ochii.

Unde dispărusem? Unde eram? Acel Williams? Tot ce-mi amintesc era că mă aşezasem în patul meu dupa o ceartă cruntă cu Zoe, ca de fiecare dată. Şi următoarea imagine.. aceasta încăpere. Zoe.. Îmi e dor de ea..

Trebuie să aflu ce se întâmplă.

Uşa se deschise cu repeziciune..