De unde să incepem povestea?
Să cunoști oameni este greu în secolul acesta. Mai ales în timpul pandemiei .
2020 august,
Un băiat creț,cu câteva poze din care nu vedeam mult din fața lui. O mașină mare,Isuzu. Berea în mână. Nu e genul meu,clar. Dar am dat like. Nu știu de ce.
am primit un mesaj.
-Bună.
un mesaj simplu,nimic mai mult.
-Bună-ce să răspund mai mult?să se lupte el
-ce faci?-serios?atât?
-bine tu?
-pe unde stai?
I-am spus în ce zonă a orașului stau.
-Okay ,o să trec prin zonă și te iau.
-scuze,nu pot azi,mi-e rău.-chiar așa era.Aveam depresie.
-bine,dar în caz că te răzgândești mă anunți
-ți-am zis,nu azi.
-și eu doar ți-am zis.
în momentul acela aș fi putut să mă cert un pic cu el,dar a dispărut.
După câteva zile de dispariție,eu deja am trecut peste el.
Dar intră un mesaj nou
-hei,te simți mai bine?
-bună,da
-vrei să ne vedem?
-da,azi?
-da ,îmi spui un punct de reper și vin.
În seara aceea ne-am văzut la 1 . Nu m-am văzut niciodată așa târziu cu cineva.
