Totul a început când eu şi prietenele mele Eve şi Lindsay amândouă de aceeaşi vârstă cu mine, ne-am mutat în acest oraş. Multe persoane sustineau ca acest oras este unul cu multe surprize. Ce fel de surprize? Vom afla pe parcurs.
Desi aceste cuvinte au fost spuse pe un ton care ar fi trebuit sa faca pe cineva sa se gandeasca de 2 ori inainte de a se muta, niciuna din noi nu a mai tinut cont. Dorinta de a ne muta, de a incepe totul intr-un nou mod, intr-un nou oras era extrem de adanc infipta in inima noastra. De ce?
Nu cred ca are asa o mare importanta..sau cine stie? Oare are?In drumul spre noul oras, singura care era aproape tot timpul cu gandul la ce va avea sa se intample si ce naiba era cu oamenii aia, eram eu. Prietenele mele cautau tot felul de poze si informatii despre acest oras si glumeau pe baza celor auzite.
Am incercat sa imi iau putin gandul si sa ma concentrez la drum, care parea din ce in ce mai lung. Ceata incepuse sa apara ca si cand am fi fost protagonistele unui film de groaza, plimbandu-ne printr-un cimitir. Batea din ce in ce mai tare vantul. M-am gandit imediat la faptul ca este din cauza anotimpului. Trebuia sa incep sa tremur ca poate este din cauza a ceea ce spuneau oamenii? Never.Undeva in jurul orei 18, am ajuns. Spre surprinderea mea, casa arata bine. Era primitoare si destul de mare; nicidecum o cabanuta de prin munti. Am luat bagajele si am intrat in noua casa. Am inceput sa am o mancarime in jurul gatului care dupa cateva secunde a disparut.
Am despachetat si am asistat la "jocul" fetelor. Ma uitam la ele cum deja incepeau sa faca un plan care sa cuprinda modul de decorare al casei si micile schimbari pe care acestea si le doreau. Un zambet micut s-a "strecurat". Desi eu sunt cea mai rece dintre ele, ca sa zic asa..nu puteam sa nu ma bucur cand le vedeam.
Eram prietene de ani buni, fericirea lor, reprezenta si fericirea mea.
Fara a spune multe, le-am urat noapte buna si m-am dus in camera pentru a ma odihni.
Inainte de a ma culca, de obicei le imbratisam, insa acum eram mult prea stresata si obosita incat sa mai fac asta.
Acest lucru le-a surprins pe fete, dar intr-un final, au ajuns la parerea ca poate eram chiar extenuata.Gandindu-ma incontinuu la ce va avea sa se intample si la faptul ca trebuie sa ne inscriem si la noua scoala cat de curand ma seca, oarecum. Am incercat sa imi iau gandul si sa dorm.
Dimineata, pe la 8:20 si ceva m-am trezit, aveam gatul uscat. Am remarcat faptul ca niciuna din fete nu era in camera. M-am dus sa imi iau un pahar cu apa si le-am vazut pe Lindsay si Eve dormind pe canapea in sufragerie.
Am mers la bucatarie pentru a luat ceva de baut, am deschis robinetul si apa de culoarea caramelului a inceput sa curga. Era o casa destul de ok, nu ma asteptam ca apa sa fie "caramel"..asa ca am m-am dus sa iau sucul din frigider. Dupa ce mi-am pus niste suc, am dat sa ma intorc in camera, insa mi s-a prins cordonul de la capot in frigider, si s-a auzit un sunet ca si cum frigiderul era peste o placuta de parchet, iar cand am incercat sa plec, tragandu-l dupa mine, acesta ar fi "cazut" de pe placuta.
Am devenit curioasa, asa ca am pus paharul pe mobila si am tras frigiderul la o parte. Spre surprinderea mea, am gasit o usita mica, de marimea unei usite pentru caini. Am deschis-o si am gasit o carte.
Ce as fi putut sa fac? Am luat-o, am asezat frigiderul la loc, mi-am luat sucul si am mers in sufragerie sa trezesc fetele, desi stiam ca ar fi putut fi aduse in discutie de ele unele din rudele mele.-Eve? -Lindsay?
-Uhm..
-Lasati predicile pe mai tarziu, am gasit ceva.In timp ce acestea se "trezeau la viata" eu am deschis cartea. Eram toate uimite de cum arata. Era ca un roman horror, plin de desene si incantatii in latina.
Dupa cateva minute de inspectare a cartii, mi-a trecut prin cap sa le cer fetelor sa facem un ritual de acolo mai tarziu.
Fiind o fata extrem de curajoasa, serioasa si linistita, nu simteam niciun fel de frica.
Fetele erau oarecum de alta parere, insa fiind printre putinele dati in care le ceream ceva, au acceptat.Atat voiam sa aud. Asa ca am dat paginile la nimereala, iar unde se oprea, acel ritual in faceam.
Am ajuns la un desen cu o pentagrama rosie, ce mi-a atras atentia. Am inceput pregatirile.
Le-am cerut fetelor sa faca desenul cu creta, dupa cum scria; am pus lumanari la fiecare colt al pentagramei, si un micut altar in centru.
Dupa terminarea pregatirilor am intrat in stea, ne-am luat toate 3 de mana si am inceput sa recitam incantatia: Tsuname di vardo medulo
Dicredi mehariu hanebit
Merhal duo..
Cand sa continui a 3-a propozitie, am observat ca altarul a inceput sa se miste. Ne-am dat drumul una alteia la maini si am incercat sa iesim din desen. Lidsay si Eve au iesit, insa eu nu am putut. Parca eram intr-o celula invizibila, dar din care puteam fi auzita. Am inceput sa tusesc, si vedeam un fum care iesea de la lumanarile stinse. Era un fum nesfarsit, care a umplut imediat "camera invizibila".
Din lipsa oxigenului, am lesinat. Lindsay a incercat sa ma scoata de acolo, insa cand s-a apropiat de mine, niste maini negre, au aparut pe peretii interiori ai camerei. O entitate neagra se putea vedea prin peretii transparenti. Dupa o privire inspaimantata a celor doua, entitatea s-a risipit pe podea, si totul a revenit la normal.Dupa cateva secunde bune de nemiscare, cele doua s-au apropiat de mine, au incercat sa ma intoarca cu fata spre ele. Insa..
Eram complet schimbata, aveam pielea alba ca varul de pe o peretii unei case proaspat varuiti, parul negru si lung cu suvite rosi care pareau a fi scufundate in sangele unor animale maceluite, incantatia intreaga a inceput sa apara pe fiecare particica a corpului meu, unghiile erau negre si lungi, si dintii ascutiti ca ai unui lup infometat gata de atac. Iar cand Lindsay, a vrut sa imi mute parul de pe fata, am deschis ochii. Acei ochi complet negrii, infioratori si "adanci".
Lindsay m-a lasat din brate, s-a dus spre Eve si a luat-o de mana tragand-o dupa ea spre usa.
Eve se impotrivea, pana cand corpul meu a inceput sa leviteze. Aveam capul plecat, iar parul imi acoperea complet fata. Toate oglinzile din casa s-au spart simultan, iar din pereti iesea un lichid de culoare visinie si fire de par.
Am ridicat capul si o parte din paginile cartii au inceput sa se invarta in jurul meu. Mi-am atintit privirea catre cele doua viitoare victime, dar in a 2-a secunda, am inceput sa scuip sange si am cazut pe podea.
YOU ARE READING
Demonul din interiorul meu
ParanormalSingurul de care trebuie sa te temi, este demonul care nu se teme de absolut nimic, cu atat mai putin de Dumnezeu.