Demonul din interiorul meu

Ajutor?!

După ce demonul a părăsit gazda,  pur şi simplu am căzut jos. Abia respiram, tuşeam încontinuu, şi scuipam sânge la fiecare încercare a mea de a reveni la normal.

Fetele au realizat că au făcut o mare greşeală ascultând de mine. Acum eram pe cont propriu. Fucked up, and all alone.

Când credeam că nimic nu poate sa fie mai rău..Totul a luat o întorsătură nu tocmai bună. Entitatea care m-a "vizitat" şi-a lăsat marcată prezenţa: "Anatas tnus ue". Descifrând înscripţia care-mi ocupa o enormă parte a corpului, fetele au realizat ca însemna "eu sunt Satana". Ce se mai putea întâmpla acum?

Fiind absolut şocate de ceea ce se întâmpla şi ca oricare alte 2 persoane care ar fi putut să fie în locul lor, neştiind ce ar putea face..au ajuns să mă lege cu sfori de pat pentru a nu le putea face rău. Când s-au dus să şteargă desenul crezând că este poarta prin care demonul a intrat. Surpriză!  Nu au putut. Desenul  a rămas permanent. Nu mai putea fi şters. Întrebarea este "De ce?"

Acestea au încercat să-mi pună o cruce pe frunte, crezând că poate va funcţiona. Mare greşeală! Asta a întărâtat şi mai tare vizitatorul. Simţeam multă durere la nivelul plexului. Aveam împresia că cineva se miscă în interiorul meu. Este cea mai oribilă senzatie pe care o poate avea cineva.

Eve, vino!
-Dar..
-Vino, dracului!

Eve si Lindsay au fugit spre usa si au reusit sa ia cartea de pe raft. S-au suit in masina si au plecat.
 

Le-am auzit pornind maşina. Fiind singură şi lipsită de apărare, entitatea a profitat şi şi-a continuat jocul. Eu eram păpuşa, iar vizitatorul păpuşarul. Făcea lucruri care mă puteau omorî odată cu plecarea sa din corpul meu. Simţeam durerea loviturilor datorate acţiunilor pe care acesta le făcea, până la un moment dat, când nu am mai simţit nimic şi m-am "pierdut". Parcă eram înjectată cu cel mai puternic somnifer. 

Puteau toate acestea să reprezinte sfârşitul?