Capitolul I

18 3 1
                                    

„Te-ai gândit ce o să faci peste câțiva ani?”
Aceasta întrebare vine mereu, cu multe altele în mintea ta :
„Dacă o să-ți placa ce alegi?”
„Dacă o să progresezi?”
„Ceea ce alegi e ceva potrivit pentru tine?”
   Ar putea aceste întrebări din mintea ta sa îți schimbe ideea despre viitor?
   Pentru mine viitorul e ca o poveste și cu fiecare pagina ce o parcurg , lumea din jur se schimba și trec într-o altă lume de realitate. Pot lucrurile pe care le-ai planificat de o viața , să ți se ruineze doar în câteva zile?
   Numele meu este Jenny Dragomir și am să va spun aventura ce nu cu mult timp în urma sa întâmplat.
   Totul începe într-o zi de toamna superba, unde frunzele copacilor cădeau lin pe asfalt formând un covor multicolor ori unde te uitai.
   Pe străzi era din ce în ce mai aglomerat deoarece  lumea iese să-și ia prânzul în cafenele ori în restaurante. Sau cum fac eu cu prietenii mei de când mă știu Alex și inegalabila Maya. Noi trei suntem un trio inseparabil ori unde mergea unul, ceilalți doi în urmează , chiar dacă suntem trei firi diferite suntem ca un scai deși avem și lucruri în comun.
   O să fac o mica descriere a celor mai dragi persoane pentru mine. O să încep cu Maya , ea este genul de fata mai rebela , asculta mereu muzica rock, se îmbracă mereu în negru ( deși nu e genul emo , așa e stilul ei )  ,cu căștile după gât acoperite de parul ei brunet prins într-o coada mereu buclat cu câteva șuvițe roz ascunse, iar despre scumpul nostru Alex ce pot spune , ei bine e mai mereu cu nasul într-o carte noua și deabea dacă puteai sa io iei din mana , dacă reușeai era un miracol și dădeai de doi ochi mai senini decât cerul într-o zi de vară , are un par șaten spre blond ușor ciufulit de parca sar fi trezit de dimineața când îl vedeai . El fusese dintotdeauna fascinat de aventura ,fantezie ,drama dar și multe alte genuri .  Când termina de citit îmi povestea prin ce noua aventura mai trecuse ,mereu mi-a plăcut să-l ascult cu câtă emoție descrie acea poveste , ce personaje adoră și mai ales are un stil de a vorbi încât parca m-aș pierde în cu totul alta lume . Îmi părea mereu ca aș trăi eu personajul ce îl povestea. Ce îmi plăcea la Alex era faptul ca deși era un mic tocilar exact ca mine și Maya avea un corp foarte bine lucrat exact ca mine deopotriva dar o să aflați mai târziu despre ce e vorba.
  - Hei, Jenny ma asculți? Ma întreabă Alex care vorbea despre ultima carte citita.
  - Ce ... oh, da eram atenta! Exclam puțin derutata.
  - Se vede, de la un timp ești un pic mai aeriană ca de obicei, sigur ești bine? Ma întreabă .
  - Da sunt bine ! După ce îmi revin din transa în care intrasem.
   Am momente ca acum când intru într-un fel de transa în care ma deconectez de tot și de toate din jurul meu.
   Totuși nu atât de deconectată încât sa nu-mi dau seama faptul ca tocmai aflasem de la Alex ca dorea să se înscrie  în clubul de teatru. Aceasta era o alta pasiune de a lui în afară de literatura. De aproape o săptămâna după ce ne spusese încercase să ne alăturăm lui în acel club ca sa petrecem mai mult timp împreuna ( de parca pana acum stăteam mai mult despărțiți ) dar fără folos. După alte rugăminți eu într-un final cedasem. Cel mai greu era să o convingă pe Maya.
 - Mai degrabă mă duc în clubul de șah decât în cel de teatru. A spus ea pe un ton sarcastic, înainte să-și dea ochii peste cap.
  - Dar de nu vrei măcar sa încerci? Întreabă el încercând să o convingă , dar fără folos era mai încăpățânata decât un catâr.
  - În niciun caz prietene și an încheiat subiectul.
  - Bine! Spune ușor dezamăgit, dar își pune pe față un ic zâmbet strâmb deoarece știa ca nu mai avea rost sa încerce dacă e deja hotărâtă.
   Înainte sa mai poată spune cineva ceva vreunul din ei sa auzit clopoțelul pentru a anunța sfârșitul pauzei.
   După școala ne-am hotărât să mergem în weekend la cinema sa vedem noul film ce se derula „FAST & FURIOS 9” , deoarece apăruse un trailer genial.
   Weekendul veni repede și ca de fiecare data veni Alex să mă ia cu mașina lui . Pe el nu-l deranja , în schimb eu aveam de gând sa dau de carnet cât mai curând ca sa nu mă mai  bazez pe amicii mei să mă ia de fiecare data chiar dacă stăm în același cartier , totuși e puțin enervant sa nu pot conduce eu însămi ori unde doresc .
   M-am trezit pe la 9 deoarece îmi pace sa dorm mai mult din timpul liber ,mi-am făcut rutina zilnică și am început să-mi aleg hainele. Am luat un tricou roșu cu o trupa rock pe el ,o pereche de blugi albaștri și o pereche de teniși albi. Mi-am prins parul într-o coada și m-am machiat simplu : puțin fond de ten , rimel și luciu de buze. Am pus telefonul , bani și cheile de la casa într-o gentuță primita de ziua mea la 16 ani ,o iau și cobor repede scările deoarece se auzise un claxon de afara însemnând că ajunse de ceva vreme și nu mai avea răbdare mai ales că întârziasem .
  - De ce durează mereu atât de mult sa te pregătești? Mă întreabă luându-mă într-o îmbrățișare de urs de parcă ar dori să mă sufoce.
  - Buna și ție! Ii răspund sarcastica răspunzând-ui la îmbrățișare.
  - Mergem? Dau din cap și urcam în mașina.
  - Hai sa nu o lăsăm pe Maya să aștepte doar știi ca se supără foarte repede. Am început sa râdem deoarece o cunoaște amândoi prea bine și ii cunoaștem și temperamentul ca se aprinde mai repede ca un vulcan activ. În mai puțin de 15 minute ajungem și o observam pe scumpa noastră prietena plimbându-se dintr-o parte în alta nerăbdătoare sa ajungem. Când își ridica vederea din telefon cred ca vroia să ne trimită vreun mesaj sa vadă pe unde suntem și când observa ca ne îndreptam spre ea parca ne arunca fulgere. Și știi vorba aceea dacă privirea ar putea ucide noi am fi morți de mult.
  - Ce a durat atât de mult sa ajungeți doar știți ca filmul începe peste câteva minute! Spune destul de enervata, dar apoi pufnește când ne vede că râzând.
  - Ți-am zis ca se va supăra! Ii șoptesc lui Alex care începe sa rada mai tare de fata Mayei care începuse să se înroșească la cât de furioasa era și cât de punctuala era ajungea mereu cu câteva minute mult mai devreme decât restul ca să se asigure ca nu va pierde nimic.
   Intram în cinema și mergem sa luam câteva gustări , nimeni nu poate vedea un film fără veșnicele floricele și paharul mare de suc.
   Filmul se terminase aproximativ doua ore mai târziu. Ieșim din sala de proiecție discutând scene din film, ne apropiem de ușa și eram așa de concentrata în discuție ca nu observam ca aterizasem împreuna cu acea persoana pe podea. Enervata am început să-l iau la rost.
  - Uitate pe unde mer... dar cuvintele mi sau blocat când am dat de doua safire care mau țintuit cu privirea.
  - Scuze, nu te-am văzut! Spune el cu o voce ușor răgușită care mi-a tăiat respirația.
  - N-nui n-nimic! Spun bâlbâindu-mă și observ ca se ridica și îmi întinde mana să mă ajute. O apuc ușor timidă și ma ridica de pe podeaua rece scuturându-mi hainele de praful așezat pe ele.
  - Ei bine ne mai vedem pitico! Spune făcându-mi cu ochiul și pleacă de lângă mine.
  - Nu sunt pitica! Strig după el și parca îl aud râzând.
   Ma îndrept spre prietenii mei care ma așteaptă la ieșirea din cinematograf și i-am văzut privindu-ne pe mine și străinul de care ma lovisem.
  - Sa întâmplat ceva? Ii întreb nedumerită.
  - Nu, dar am dori sa nu mai vorbești cu acel băiat! Spune Alex.
  - De ce? Întreb confuza.
  - Nu cred ca ai vrea sa te încurci cu el dacă nu vrei să-ți facă rău. Răspunde și Maya.
  - Nu înțeleg de ce spuneți asta, dar hai să mergem la un suc, fac eu cinste. Încerc sa schimb subiectul.
  - Bine! Ambii fiind de acord.
   Am ajuns la o cafenea din apropiere și când am intrat ne-am așezat la o masa de lângă fereastra în timp ce un chelner veni să ne ia comanda , eu eram atenta la mulțimea de oameni cere se plimbau pe strada sau prin parcul din apropiere, alții se relaxau pe o banca la umbra pentru a se feri de soare ,chiar dacă este un început de toamna soarele parca nu ar dori sa dispară așa de curând.
   Când băuturile au venit am început a vorbi despre cum o să învățăm pentru testul la romana de luni deoarece domnul David e puțin cam sever. Hotărâsem să ne apucam de învățat la mine acasă.
   Ziua de luni începe pe neașteptate, ma trezesc puțin mai greu deoarece alarma sunase mai târziu decât o setasem aseară. După ce îmi făcusem rutina de dimineața , ma îndrept spre dulap pentru a-mi alege hainele pentru ziua de azi. Am luat o pereche de blugi negrii și un tricou lărguț, îmi iau geanta cu manuale pregătite de aseară și telefonul cu cheile de la casa . Și imediat cum ies din camere ma îndrept spre scări coborându-le repede pentru am ma îndrepta spre ușa principala  și a o încuia.
   Îl observ pe Alex cum era sprijinit de frumosul lui Ferrari de culoare negru mat. Ma îndrept spre el și  luându-l într-o îmbrățișare.

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Aug 06, 2022 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

Alegeri dificileUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum