CAPITOLUL I

1.3K 138 37
                                    

              — TAEHYUNG —

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.

             
— TAEHYUNG —

Îi întind fetiței din fața mea pistolul meu. Deși ea ma privea ca și cum i-am adus luna după cer, i-a până la urmă arma începând să o atingă ușor cu degețelul ei micuț, mai mult pipăind o.

Aceasta imagine, pur și simplu mă înmuiase. Și când mă gândesc că asta va fi jucăria ei, plus altele.. aveam planuri extrem de mari cu ea. Vroiam să dăm roade cât mai rapid.

Mă aplec la nivelul ei care încă privea confuză către pistolul ce îl avea în mână. După ce a observat că m-am așezat la nivelul ei, mă întreba:

— Ce este chestia asta neagră?

Întrebarea ei mă făcuse să izbucnesc într-un râs colorat. Ea stătea în casa cu un om ca Jeong Ho și nu a văzut niciodată o armă?  Pur și simplu, era prea dulce si inocenta pentru lumea asta. Exact ce îmi trebuia.

— Aia micuțo...spun arătând spre ,, chestia neagră" din mana ei. Aia va fi jucăria ta. Eu m-am jucat la rândul meu cu ea așa că acum e rândul tău.

— Woah... entuziasmată se așezase jos în fund, continuând să analizeze jucăria ei. Nu am mai văzut niciodată o astfel de jucărie. Tata îmi dădea păpuși și mă jucam cu ele. Asta este grea.. când se folosește? Mă întrebă după observ că își duce degețelul spre trăgaci.

Din fericire, pistolul încă nu avea gloanțe pentru că ar fi putut să îl declanșeze din greșeală și să ma rănească pe mine sau chiar ea. Așa că, prima dată mai bine repetam cum se folosea.

Mă așez și eu jos pe podea după o trag în brațele mele. O așez pe coapsa mea stânga după încep să o îndrum cum să îl folosească.

— Jucăria asta, trebuie încărcată mai întâi cu ceva numit gloanțe, micuțo. După...îmi pun degetul peste al tău și apăs pe trăgaci. După apeși așa. Iar glonțul se va duce spre un om rău și îl vei ucide pentru că face rău.

— U-Ucide? Bâlbâita își retrase mana după pistol, putând să îi observ frica din ochii. D-Dar eu nu vreau sa ucid! Doar oamenii răi fac asta...

Oftez puternic când văd că în ochișori ei începuse să se strângă lacrimi. Îndurăm cu greu asta. Trebuia să o transform cât mai repede într-o Femeie fără nici un pic de sentimente. Ei bine..poate aproape fără pic de sentimente.

— Doar așa o să te poți răzbuna pe omul care ți-a ucis mama, micuțo. Ai încredere în mine. Tu nu vei fi un om rău. Tu vei fi unul bun, care scapă lumea de niște jeguri. O sa fi cea mai de temut femeie. Toți o sa se sperie când vor auzi de numele tău. Nu vrei sa fi ,, faimoasă"? Ne vom bucura amândoi de sentimentul ăsta. Ne vom simți amândoi bine, fericiți. Tu vei- mă opresc din vorbit când observ cum mici lacrimi se scurg pe obraji ei. Yah..nu plânge. O femeie puternica nu plânge.

— D-Dar..dar eu nu sunt o femeie... răspunse după își lasă privirea în jos, privind spre mânuțele ei. Eu sunt doar o fetiță. Care vrea să se bucure de copilăria ei. Care vrea să se joace împreună cu ceilalti copii...mie..mie îmi e dor de tatăl meu!

După ce a spus asta imediat izbucnise în plâns și își ascunse chipul în pieptul meu. O lăsăm să plângă cât dorea. De ce?

Pentru că ăstea erau ultimele zile când avea să plângă.

— Știu ca este greu. Dar am încredere în tine. Am încredere că o să reușim amândoi să ajungem unde ne-am propus. Tu să-ți răzbuni tatăl, iar eu să mă mândresc cu faptul că am transformat o fetiță de 5-6 ani într-o asasină.

— De fapt..am 4 ani.. când i-am auzit vârsta parcă înghețasem. 4 ani?! Era atât de mică, deși vocabularul era bogat. Tu câți ani ai? Nu Mi-ai spus. Și-a șters lacrimile de la ochii și m-a privit. Am stat puțin pe gânduri și i-am răspuns:

Eu am 15 ani...

— Ești așa mare... vreau si eu sa ma 15 ani! Pun pariu că este foarte frumos să fi așa de mare. Bătuse din palme fericită după continuă. De abia aștept să am și eu 15 ani.

Priveam spre ea fără încetare. De ce trebuia să fie atât de inocenta si naivă? Când va avea 15 ani... probabil avea să ucidă sute de persoane până atunci. Dar nu vroiam să stric surpiza.

Mă ridic de jos cu ea după o sărut pe frunte.
M-am întors când am auzit un tușit știind deja cine era. Jimin ssi.

— Deci, ce faci? Păstrezi piticania asta? Sincer, eu nu cred că va ieși ceva din ea.

Mă încrunt și îi dau una peste cap. Nimeni nu vorbea așa de papusica din brațele mele.

— Nici să nu aud. Dallia când va crește, o sa fie cea mai mare frică a ta. Sa nu spui că nu ți-am zis.

— Fi serios Taehyung. Până și numele e prea dulce ca să facă rău cuiva. O sa devină criminala când o să i-a oceanul foc.

— Mai vedem noi. Răspund după plec cu ea din camera. Aveam să mergem jos, pentru mai mult antrenament.

 Aveam să mergem jos, pentru mai mult antrenament

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Asasin [✔︎]Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum