Your dazzling light | Woosan

Capitolul 1

Wooyoung locuiește împreună cu tatăl său într-un mic raion al Seulului. Cu o lună în urmă a terminat universitatea la facultatea de bussines și administrare iar acum caută o muncă permanentă.

Toată această situație avea un efect puternic asupra băiatului și totul înrăutățea și caracterul destul de complicat al tatălui, care nu avea nevoie de vreun motiv pentru a striga la fiul său, sau chiar uneori să-l bată.

..................

—Mult vei mai sta pe capul meu? Ți-ai găsit o un loc de muncă? Cât te voi mai hrăni? -a spus bărbatul în tip ce golea sticla de soju.

—Deja m-am înțeles, mâine voi avea prima zi... -încet a răspuns el.

—Și cât îți vor plăti? -cu același ton ridicat a continuat EungHo.

—Două mii de dolari... -auzind din nou nemulțumirea din partea celui mai mare s-a repezit să continue. —Depinde de cât se încasează.

—Nu puteai găsi ceva mai bun? Atât ai învățat pentru asta?

El nu a răspuns, încercând să evite un alt scandal, doar a ignorat ultimele cuvinte și a mers în camera sa. Wooyoung s-a obișnuit că așa e tratat de propriul tată, nici nu mai atrăgea deja atenție la tonul discuției și doar răspundea.

El și-a pregătit hainele pentru ziua următoare și s-a culcat mai devreme, pentru a nu întârzia. L-a ajutat Yeonsang, pentru că are în acel local cunoștințe. Jung nu dorea să îl dezamăgească, de aceea la ora opt dimineața el deja era la intrarea în cafenea. Wooyoung a intrat examinând încăperea luminoasă, s-a apropiat de tejghea unde un băiat lustruia un pahar și analiza niște documente.

—Bună dimineața, am nevoie de domnul Choi...  -a spus Wooyoung încercând să fie cât mai prietenos.

—Sunteți Jung Wooyoung? -a întrebat băiatul ce părea mai mare ca el, cu părul negru și trăsături foarte frumoase ale feței.

—Da...

—Atunci, încântat de cunoștința, eu sunt domnul Choi. -el a zâmbit râzând de ultimele două cuvinte. Wooyoung s-a închinat ne știind cum să reacționeze.

—Deci e cafeneaua dumneavoastră? -într-un mic șoc a întrebat el.

—Da, ne-am deschis nu demult. Seonghwa mi-a povestit că ai terminat foarte bine universitatea, ai lucrat înainte?

—Mi-am făcut practica într-o companie destul de mare cu multe filiale și am lucrat ca administrator la un restaurant pentru jumătate de zi. -sfios a zâmbit Wooyoung.

—Și de ce acea companie nu te-a luat la muncă la ei?

—Am nevoie de stagiu în câmpul de muncă... -trist a spus el.

—Atunci ești primit! -zâmbind a continuat Choi.

—Când pot să încep domnule Choi? -fericit a concretizat băiatul.

—Chiar acum, și poți să-mi spui doar San... -a creat un anturaj mai comod fără formalități cel mai mare.

El deodată s-a împrietenit cu Choi, simțindu-se cu el foarte ușor și liber. Cât de ciudat nu ar fi chiar dacă cafeneaua s-a deschis nu cu mult timp în urmă avea destul de mulți vizitatori și după o zi de muncă destul de încărcată el s-a întors acasă. Ca de obicei tata privea televizorul ne atrăgând atenție la fiul său.