Among The Shadows of the Past

223 15 5
                                    

Am coborat in graba scarile,cu ghiozdanul intr-o mana si proiectul la stiinte in cealalta mana. O zi obisnuita in care eram la fel de impiedicata si de uituca ca in celelalte.

-Ayana. Ti-ai uitat pranzul,a strigat mama dupa mine din bucatarie.

-Mami, o sa intarzii din nou. Imi voi cumpara ceva de la magazin.

Am iesit din casa,alergand cat de tare ma tineau picioarele. Trebuia sa ajung la timp pentru a-mi prezenta proiectul si pentru a nu-l dezamagi din nou pe Nate. Ultima lui nota proasta a fost tot din cauza mea. Am alunecat agil printre toti colegii mei asigurandu-ma ca nu ating pe niciunul dintre ei. Nate era in fata portii asteptandu-ma. Mi-a luat proiectul din mana cu grija.Respiram greu si tot ce am putut sa murmur a fost:

-Imi cer scuze.

El s-a uitat bland la mine si mi-a dat de inteles ca totul era bine. Am intrat in scoala incercand sa trec neobservata,dar Maya si catelele ei m-au vazut de la mare distanta.

-Hey, tocilaro! mi-a spus ea pe un ton plin de venin. Cum de te-ai incumetat sa vii la scoala? Nu ti-a fost mila de noi? Ne dai tuturor cosmaruri.

Numai de ar sti ea ce inseamna un cosmar adevarat. Un cosmar pe care sa il visez iar si iar si iar si din care te trezesti plangand si tremurand, un cosmar care candva a fost realitate, care candva te-a rupt in bucati. Un cosmar care te urmareste in fiecare zi al vietii tale. Mi-as dori ca ea sa simta macar jumatate din ceea ce simt eu in fiecare zi. O minuscula particica din durerea mea. As fi vrut sa ii raspund,dar ca in oricare alta zi, mi-am plecat capul,blestemand lacrimile care amenintau sa navaleasca. Mi-am tras gluga si mai tare pe cap,acoperindu-mi mare parte din fata.

<< Fii puternica!>> imi spunea vocea din capul meu.

Mi-as fi dorit sa fiu puternica,sa nu las toate aceste lucruri sa ma afecteze,sa trec prin toate fara sa ma uit in urma.Mi-as fi dorit sa am o viata normala ca ori ce fata de 17 ani. Sa nu trebuiasca sa fug de propriul meu trecut.

Am intrat in laboratorul de stiinte cu Nate pe urmele mele. Mi-am tras scaunul si m-am prabusit pe el. Tot ce vroiam era sa inchid ochii si sa dispar. Profesoara a intrat in clasa si a inceput sa vorbeasca despre cine stie ce. A venit vremea sa ne prezentam proiectele si asa cum eram obisnuiti,Nate a prezentat totul. Restul zilei a decurs la fel. Alte insulte din partea Mayei,alte lacrimi care curgeau fara rost. Ajuns acasa mi-am trantit ghiozdanul pe pat si am inceput sa pictez. Cand pictam ma dezlipeam de realitate si ajungeam intr-un taram in care moartea nu exista,nu exista durere, nu exista rautate.

Mama a intrat in camera cu un platou plin de fursecuri. Se uita ingrijorata la mine intrebandu-ma din priviri daca sunt bine. I-am zambit si am continuat sa pictez. Ultimul lucru pe care il vroiam era sa o supar pe mama. Stiu cate a facut sa ma protejeze,stiu la cate a renuntat pentru mine. Ea e ultimul lucru pe care il mai am si care inca mai conteaza.

Orele au zburat pe langa mine si inainte sa imi dau seama se facuse deja noapte. Mi-am scos caietele din ghiozdan si am inceput sa imi fac temele.

Temele erau gata asa ca m-am dus jos si mi-am facut o cafea. Nu trebuia sa adorm. Daca adormeam cosmarul s-ar fi intors. Ochii aceia rosiatici si plini de rautate m-ar fi bantuit din nou. As fi cazut in abisul disperarii. In ultimele zile n-am dormit mai mult de 5 ore. Si nu vroiam. Stiam ca atata timp cat sunt treaza EL nu poate ajunge la mine. Cafeaua deja nu isi mai facea efectul. Stateam in pat si imi simteam pleoapele grele care aproape cedau si pana la urma am cedat si eu.

Stateam ascunsa asa cum imi spusese tata... Stiam ca totul se va sfarsi doar ca nu stiam cum. Mama si tata erau acolo. Dar si EL. Priveam prin crapatura minuscula. Fiecare rana din corpul meu micut ardea si ma facea sa tip de durere. Dar tati imi spusese clar ca nu trebuie sa tip, nu trebuie sa misc. Tata era legat si avea taieturi adanci pe fata si pe maini. Mama statea speriata nestiind ce sa faca. Piciorul sau rupt nu o lasa sa se miste. Am auzit o arma descarcandu-se, apoi l-am vazut pe tata zacand. Mama a inceput sa planga si sa tipe de durere in timp ce incerca sa ajunga langa sotul ei. Am inceput sa plang si el m-a auzit. S-a indreptat spre locul unde eram ascunsa. Ma gasise. M-a ridicat de par si cu un cutit mi-a crestat bratul drept. Am inceput si eu sa tip.

Apoi m-am trezit. Tot trupul imi tremura, ma lasasem prinsa in capcana viselor. Dar spre marea mea bucurie ma trezisem inainte ca ce e mai rau sa inceapa. Astazi trecusem  cu bine. M-am uitat la ceas. Dormisem trei ore.

Among The Shadows of the PastUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum