Capitolul 3

192 19 29
                                    

De ei s-a apropiat un băiat înalt cu un zâmbet strălucitor și l-a îmbrățișat pe San, ignorându-l la moment pe celălalt.

—Ai putut să-ți rezolvi problemele? Ai spus că nu vei veni! -continua el.

—Salut, prietene! Nu ne-am văzut mai mult de jumătate de an nu-i așa? -se lumina în zâmbet San.

Donghun în sfârșit a atras atenție la băiatul de lângă prietenul său și a aruncat o privire însoțită de un rânjet spre San.

—Nu-mi spune că asta e problema ta... dacă da, am o veste rea pentru tine, l-am văzut pe Yuchan aici.

—La naiba! Donghun! Taci... sper să nu îl întâlnesc.

—Dacă prietenul tău drăguț nu e "problema" ta, nu m-aș refuza de la ea.

Wooyoung îi privea pe cei mai mari neînțelegând ce se întâmplă. Niște persoane necunoscute pentru el și priviri ciudate din partea băiatului la moment necunoscut.

—Nu ne faci cunoștința?

—Wooyoung, el e prieteni leu din copilărie Donghun... Wooyoung e administratorul și partenerul meu de bussines.

Ei au dat mâna, Donghun privindu-l cu interes sporit.

—Hei! Strângeți balele și termină să-mi privești astfel prietenul! -a spus San râzând.

—Ce? Îmi interzici?

—Să înțeleg că puteți să mă discutați și fără prezența mea, pot să plec? -a spus Young vrând să plece.

—Nu atrage atenție la el, e un nebun! -a spus San accentuând ultimele cuvinte.

—Nu mă face de rușine! -spuse Donghun lovindu-l ușor pe San.

Ei au petrecut seara împreună într-un anturaj liniștit. San mereu îl privea pe Young, prinzând pe el și privirea lui Donghun, care sigur tot îl place. Choi se simțea în acel moment ciudat... este oare gelozie?

—Donghun, mersi pentru seară. Ne mai vedem. -a spus Wooyoung. —San, e cam târziu și voi merge să mă culc.

—Voi veni și eu încurând. -a zâmbit San.

Când Jung a dispărut din vizorul lor San serios și-a privit prietenul.

—Să înțeleg că ești îndrăgostit în el... -trist a spus Donghun.

—Hun, totul e complicat, dar știu sigur, că îl iubesc și simt să într-un sens, e reciproc.

—Nu te da bătut, e cel mai important, îți cedez, dar e ultima dată! Așa că fii atent ce faci.

San a intrat în număr și a observat că băiatul dormind pe partea dreaptă a patului, el drăguț dormea. Choi s-a așezat pe margine privindu-l, el ușor i-a atins obrazul și deodată s-a ridicat înțelegând că nu se va putea abține.

—De ce mă atragi atât de mult... nu mai pot deja trăi fără tine, zâmbetul tău orbitor mă face fericit. Vreau să o văd mereu...

San s-a schimbat și s-a culcat pe partea stângă a patului adormind îndată. El singur nu a înțeles când s-a îndrăgostit atât de tare...

Your dazzling light | WoosanUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum