~capitolul 11~

189 13 56
                                    

  Sasha:Presupun că despre mine vorbiți.

  Eu:Da, despre tine vorbim, spun puțin nervoasă.

  Sasha:Pot să știu ce vorbeați? spune cu o sprânceană ridicată.

  Eu:Nu, nu poți dragă, și îi zâmbesc ironic.

  Sasha:Nu-mi place cum vorbești.

  Eu:Nici mie nu-mi place cum vorbești.

  Sasha:Ști că pot să te dau afară oricând?

  Eu:Ști că Ji Chang Wook nu te-ar lăsa niciodată?

  Seungmin:Maya, calmează-te.

  Eu:Doar sunt foarte calmă Seungmin.

  Sasha:Nu-ți face griji Seungmin, oricum nu voiam să fac scandal.

  Eu:Te mai prefaci mult? spun dându-mi ochii peste cap.

  Aceasta intră, iar eu, Seungmin și Hyunjin rămânem afară.

  Hyunjin:Ți-am spus, încearcă să te înțelegi cu ea.

  Eu:Tu nu înțelegi că nu pot? Ai văzut și tu acuma, ce s-a întâmplat.

  Seungmin:Tu ai întrebat de ea.

  Eu:Și? E treaba mea ce întreb și pe cine întreb.

  Sasha:Eu zic să intrăm, nu vreau ceartă din prima zi.

  Intrăm în clădire și vreau să mă duc în biroul meu, dar Sasha mă oprește.

  Eu:Ce faci? Am treabă.

  Sasha:Da, încă nu ți-am dat-o.

  Îmi pune în mână un teanc de foi.

  Sasha:Te rog să verifici toate cazurile și să-mi spui dacă ți se pare ceva suspect.

  Eu:Tu... Îți bați joc de mine, nu? Sunt cazuri rezolvate de Hyunjin.

  Sasha:Hyunjin e în echipa ta, scuze, a mea, și vreau să verifici din nou să nu fie vreo greșeală.

  Eu:Ai înnebunit, nu? Le-am verificat pe fiecare pe rând cum au fost rezolvate.

  Sasha:Nicio problemă, te mai uiți încă o dată, ai altceva de făcut?

  Eu:Da, am-

  Sasha:Cum ar fi? și ridică o sprânceană. Cred că am terminat discuția, și intră în biroul ei.

  Inspir adânc și expir nervoasă.

  Felix:Se pare că, chiar vrea să te enerveze, spune din spatele meu.

  Eu:Felix? spun zâmbind și mă întorc la el. Ce faci aici?

  Felix:Păi, am vrut să vizitez pe un prieten, dar nu e aici.

  Eu:A, înțeleg.

  Felix:Poftim, și îmi întinde un pahar cu ceai.

  Eu:Vai, ceai, cum știai că îmi trebuie?

  Felix:Păi știam că aici lucrezi, și am zis să te vizitez și pe tine, și știam că o să te enerveze aia, așa că ți-am adus un ceai de fructe de pădure.

  Eu:Preferatul meu, ai avut noroc.

  Felix:Ar trebui să plec...

  Eu:Vrei să mă ajuți azi?

  Felix:Eu? Să te ajut, cu ce?

  Eu:Ăăă, cu ce am de lucru azi, spun bâlbâit.

  Felix:Da, normal că te ajut.

The Sunset // Lee FelixUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum