Volumul II al seriei "Imperia" Curtea regală nu a fost nicicând un loc mai sângeros decât acum. Imperiul e pe cale să se prăbușească, iar miza supremă pentru care toți calcă pe cadavre s-a transformat dintr-odată într-o coroană otrăvită. Rosalind ar trebui să fie în siguranță. Poartă în pântece copilul prințului și a devenit ea însăși o Mephisto. Dar lumina se poate transforma ușor în întuneric, iar orice speranță se poate sfărma chiar sub proprii ochi. Poate că nimeni nu a fost de la bun început cine a pretins a fi... Mai presus de toate, aproape niciodată dorințele inimii nu se contopesc cu datoria, iar Rosalind se va vedea curând prinsă în capcana propriei iubiri interzise. Secretele încep să se dezvăluie rând pe rând, iar castelul plămădit din aparențe înșelătoare își găsește ușor sfârșitul. Însă orice va fi, sângele va curge... Un rege se prăbușește, în timp ce altul se înalță spre putere. Iar Rosalind își are și ea propriile mișcări plănuite cu grijă. E timpul ca ea să nu mai fie simpla prințesă. Pionul de la început a devenit de-acum un jucător versat. E timpul ca trandafirul să strălucească și să-și capete locul cuvenit... Sau să se lase pârjolit de flăcările dintr-o lume a păcatelor nimicitoare. All rights reserved ©Anna Feodorovna. Copertă realizată de orianaines. ♡

Publicată la editura Ink Publishing House Primul volum al seriei "Imperia" Existența unui om într-un viitor incert pendulează între siguranță și supraviețuire. Viața lui Rosalind Kaverin se împarte doar în noapte și zi, teroare și întuneric, viață și moarte. Controlată la fiecare pas în haosul ordonat pe care cei din jurul ei îl acceptă fără să crâcnească, ultima fărâmă din societatea umană a fost sfâșiată și reconstruită, punând bazele unui Imperiu. Însă trecutul și istoria se risipesc în mileniile întunecate, în timp ce viitorul se înfățișează din ce în ce mai macabru. Oamenii slujesc, iar „Umbrele nopții", vârful societății și cei care manevrează cu adevărat jocul, dețin puterea. Însă nimic nu este precum pare. Ierarhia nu este conturată pentru a fi urmată doar de oameni, așa cum puterea și controlul nu îți pot garanta întotdeauna viața. Aruncată într-un război fără cale de scăpare, Rosalind ajunge un pion valoros în bătălia aprigă pentru glorie, în care miza, o coroană însângerată, încrustată cu viețile celor căzuți, nu e, de fapt, decât o diversiune. Însă câte nu ai fi dispus să riști pentru a-ți asigura supraviețuirea? Și ce e un Imperiu, când poți înrobi întreaga lume? Ceea ce pornește de la dorința primară de a-și apăra viața o propulsează pe Rosalind cu mult peste statutul ei în ierarhia vampirilor, fără să știe că salvarea ei se află în mâinile unuia dintre demonii pe care a fost instruită să-i urască. „Poți să numești asta o poveste, un basm, care începe mai mult decât tipic: Odată ca niciodată, un înger și un demon și-au înlățuit inimile... Și așa s-a dezlănțuit Apocalipsa." All rights reserved ©AnnaFeodorovna. 30 Aprilie 2018 Copertă realizată de orianaines.❤

In Amaris, o lume a viitorului, oamenii nu mai sunt normali. Fiecare persoana isi are destinul ei, fiind repartizata intr-o categorie inca de la nastere. In Amaris totul este posibil; de la calatoria in timp pana la diverse lupte si razboaie. Ce se va intampla cand in sufletul inghetat al Anteei Ross va aparea un firicel de lumina? Cum va reactiona ea cand niste persoane incearca sa ii devina prieteni? Va ajuta Antea la salvarea Amarisului? Ceea ce nu stie Antea este ca, indiferent de incercarile ei, nu va putea niciodata sa scape de puternicul Camber Ashton Belami care se tine ca un scai de ea. Si ca, poate, baiatul va fi salvarea ei din gheata in care s-a afundat. Volumul I: Calatoarea Volumul II: Dincolo de Amaris Coperta de @LoreMizuki

,, - Nu mă mai răni! şopti ea cu o voce tremurândă, privindu-l în continuare în ochii adăugați superb la fața perfect construită, albă şi curată fără nicio impuritate. Zâmbetul îi dispăru şi fu înlocuit cu o figură serioasă şi răutăcioasă care o îngheță mai tare. Pufni răutăcios şi zise în şoaptă: - Nu te rănesc... Te ucid! " Simte cum timpul arde! Vezi cum flacăra se ridică până la vârful acului de ceas, acoperind cu totul cifrele aurii ale vieții noastre. Într-adevăr, doare când se vede ceasul făcându-se scrum puțin câte puțin, dar un simplu argument: NU STINGE FLACĂRA... E A TIMPULUI! ,,Timpul e o fiară care are nesfârşita răbdare de a înghiți totul". Fiecare minut, fiecare secundă, fiecare moment poate deveni o provocare după ani întregi de parcurgere a unui drum spre o formare normală a vieții. A unui drum al inițierii. Exact aşa a decurs viața adolescentei Elizabeth Smith, fata cu părul din naştere precum un foc neastâmpărat şi cu aspirații normale de elev până la un anumit punct. Aici intervine demonstrația schimbării în etapa ei de adolescentă când un vis o urmăreşte în fiecare noapte. Când încearcă să găsească răspunsul acestui vis, timpul devine inamicul ei şi totodată calea ei spre fericire totală. Folosindu-l greşit, poate să distrugă tot ce iubeşte sau să îşi îndeplinească cele mai arzătoare dorinţe. Doar că atunci când reuşeşte să dobândească prețioasa armă a timpului, totul scapă de sub control şi ea devine pur şi simplu o țintă în ochii tuturor care vor să dețină puterea absolută pentru propriile interese. Decizii grele şi răsturnări de situații îşi fac apariția. Odată cu acestea apare şi înțelepciunea. Încetul cu încetul nu va mai fi doar o simplă liceană... va fi mult mai mult: INVINCIBILĂ!

Alianța ar trebui să fie cea care asigură pacea între cele șapte specii ale Lumii Noi, însă tot ce au urmărit dintotdeauna a fost puterea fiecărei facțiuni. Când o legendă, care nu ar trebui să fie decât o poveste de adormit copiii, amenință pacea și pornește un război rece, alianțe neașteptate se formează. Se leagă prietenii interzise și se comite un păcat letal: dragostea. Este legenda adevărată sau este doar un alt șiretlic al Alianței pentru a pune mâna pe una din specii? Când vampirii doresc răzbunare, cerberii tânjesc putere, îngerii căzuți pendulează între doua lumi, iar celelalte specii sunt subjugate de ghearele Alianței, cât de mult va putea pacea să mai domnească?

" - Da, stăpâne! am răspuns eu, cu glasul mai slab ca niciodată. Chiar dacă priveam în pământ, știam că rânjește. Știam și ce urma să spună. - Ridică-te! a șoptit în timp ce se apropria de mine. Tăcerea ce se lăsase în cameră era sinistră. Perdeaua diafană flutura în bătaia vântului, lăsând lumina difuză a lunii să pătrundă în încăpere. Simțeam cum inima mi-o lua razna. Tremurând, m-am ridicat în picioare, încercând să îmi păstrez echilibrul. Singurul lucru care mai lipsea era să cad pe acolo. - Mai ții minte jurământul pe care l-ai făcut? mă întrebă cu o voce irezistibilă, aproapre simțind cum mă sufoc din cauza distanței minuscule dintre noi. - Da..., am început să spun, în timp ce ochii lui mă devorau, iar mâna lui se odihnea la baza gâtului meu. - Atunci știi faptul că ești a mea, numai a mea! a șoptit el, iar vocea i-a tremurat. Îi simțeam respirația fierbinte pe fața mea. Am închis ochii încercând să îmi potolesc bătăile inimii și să îmi reprim dorința de a-l săruta. - Acum poți să pleci! a spus depărtându-se de mine, rupând magia momentului. Nu știam dacă să fiu dezamăgită sau să respir ușurată pentru că am scăpat. Am dat din cap, făcând o ultimă plecăciune, cu toate că era întors cu spatele la mine, apoi am ieșit din camera lui, îndepărtându-mă pe coridorul întunecat. - Stai! a strigat, alergând spre mine în timp ce m-am oprit și nu mi-am putut stăpâni un zâmbet..." #3 fantasy - 4.03.2019