Totala fictiune cu antiexemple si nu doresc sa luati vreun model in viata sau sa luati prea in serios lectura. Da...spor :)) Hei, eu sunt Raven. Unii ar spune ca traiesc in familia perfecta, ca am avut viata perfecta, insa eu nu cred asta. Nu stiu cat de perfecta e viata cand ai sentimentul ca nu te potrivesi lumii in care ai fost crescuta. In timp ce parintii mei au avut povestea de dragoste perfecta, iar fratele meu Leo e baiatul acela ravnit de toate fetele care vine cu tot pachetul de fata si creier (fapt pentru care a intrat la Cambridge si acum va sta linistit intr-un apartament luxos prin Anglia), eu ma consider oaia neagra a familiei. Am facut la pozne de nu le pot numara, mi-am pus viata in pericol de mii de ori si mereu mi-a placut libertatea, rebeliunea. Sunt de fel indrazneata, sunt vulcanica si sunt total nebuna. De cele mai multe ori spun ca seman mai mult cu tata, el fiind putin mai rebel decat mana. Eu nu voi fi nicidata genul ala de fata romantica, draguta si dorita de toti precum a fost mama mea. Si, chiar daca cariera la care visez e complet paralela cu ceea ce familia mea promoveaza, respectiv latura artistica, macar pot sa indeplinesc visul parintilor de a intra la medicina (daca ei nu au mers macar eu sa o fac). Si ce pot sa mai spun? De aici incepe aventura mea, una la care nu m-as fi asteptat niciodata. Iar aventura asta m-a facut sa descopar secrete ascunse de destin intr-un loc in care nu credeam ca as putea vreodata sa le gasesc: colegiul.

*** Dincolo de copaci se află pădurea pe care noi nu o vedem din cauza lor. Suntem orbiţi de prejudecăți şi nu mai suntem capabili să distingem adevărata faţă a oamenilor din jurul nostru. Nu le vedem sufletul... Doar inocenții, cei neatinși de măști, cei autentici pot să vadă frumusețea pădurii. Copacii pot forma o pădure sau pot alege să trăiască singuri. La fel și oamenii. Christine Martin îşi pierde familia la numai trei ani şi îşi petrece cincisprezece ani într-un orfelinat. De aici este alungată imediat ce a împlinit optsprezece ani şi este nevoită să supravieţuiască. Sufletul ei generos îi scoate în cale oameni minunaţi, dar şi nemernici. Unul dintre aceştia este Alexander Smithson, fiul lui Aaron Smithson, omul de afaceri care a răpit averea familiei sale. Alexander este la fel de cinic şi arogant ca şi tatăl său. El îi urăşte şi îi dispreţuieşte pe cei săraci. Întâlnirea dintre el şi Christine este explozivă. În numai o lună, el reuşeşte să o facă să-şi piardă micile economii şi să fie închisă în arestul poliţiei. Copertă realizată de @georgianapetcu902

Ea este doar o umbră... Este doar o bucată de metal, un robot care nu o va înlocui niciodată pe adevărata ea. M-a mințit, m-a trădat, m-a jignit, m-a călcat în picioare şi nu a regretat nici măcar o secundă că a procedat cu mine într-un mod atât de josnic. De fapt cum putea să o facă, ea nici măcar nu simte, nu trăiește, nu ştie a iubi, a visa, a zbura pe aripile speranței, a alerga, a râde, a plânge, a-i fi frică ca mai apoi să se refugieze în brațele persoanei apropiate. Este, pur şi simplu, o statuie cu o inimă de piatră care niciodată nu va bate într-un ritm cu durerea mea. Nu va înțelege că eu devenit un om bolnav mintal sufăr și mă simt atât de singur, uitat, neînțeles de nimeni în acest uriaș univers. Sufletul meu este distrus demult şi ar dori să te regăsească, să îți simtă sinceritatea, dar nu reușește, fiindcă tu ești doar o umbră în viața mea pustie... O copertă minunată realizată de @Rachelle275 Mulțumesc din suflet❤

"Iubirea pe care o simt pentru tine a fost depusă în totalitate aici, pentru că inima mea nu știa cum să-ți spună în față..." "Dar... cum vei reacționa? Oare m-ai putea iubi în ciuda esenței mele atât de îndepărtate de normalitatea lumii tale? Oare ai putea să mă accepți atât de complicată și timidă cum sunt? Mă îndoiesc... Dar în același timp inima mea vrea să creadă. Vrea să creadă că m-ai putea iubi." Guinevere s-a refugiat în iubire toată viața, căutând acea persoană care să-i facă inima să bată. Dar, când îl găsește pe Darren, soarta încearcă s-o îndepărteze cât mai mult de el. Timiditatea, standardele, condiția socială, părinții, totul pare împotriva ei. Și totuși găsește soluția salvatoare. Ghidată de Alisha, cea mai bună prietenă a ei, alege să facă o mișcare extrem de periculoasă, trimițându-i băiatului o scrisoare în care își așterne inima. Totul pare a se îmbunătăți, dar nimic nu este ceea ce pare. ❤❤❤❤❤❤ ♥ Coperta superbă este creată de @-elysi4n ❤ ♥ Publicată: 31.01.2019 ♥ Finalizată: 26.01.2020 ©Paula Teodora Caia

- Soarele este un cuvânt foarte important pentru mine. Soarele este centrul sistemului solar. Fără el, viața nu ar putea exista. Florile nu ar înflori, oamenii nu ar supraviețui. E vital. I-aş spune "Soare" doar unei persoane pe care, chiar aş considera-o...soarele meu. 🌻 Coperta genială realizata de @sleepininthemagicgardn

Se iubeau ca cei dintâi amanți. Se certau ca cei mai aprigi dușmani. Patul era singurul loc în care erau pe aceeași lungime de undă. Dar imediat ce sărutările încetau, el redevenea acel arogant căruia îi făcea o plăcere deosebită să o rănească. Relația dintre ei era un joc al puterii, al durerii. Un carusel al hazardului și al urii. Notă: Atât Duncan cât și Blake sunt victime ale abuzului (fizic, respectiv psihic), iar acest lucru și-a pus amprenta asupra amândurora. Durerea l-a făcut pe Duncan să fie și el nedrept la rândul lui, pe când Blake a devenit incapabilă de o relație sănătoasă. Deși acum este femeie în toată regula, frica încă îi dirijează în mare parte viața. O să observați că această poveste are un început mai dur, de aceea mă simt datoare să vă spun că nu caut personaje perfecte, ci personaje imperfecte pe care să le perfecționez. O să povestesc ceva mai târziu ce i-a făcut pe cei doi să devina oamenii de azi și, în speranța că o să rezistați până la final, o să vedeți cum își vindecă amândoi sufletele rănite.

«Mi-am ars ochii» Mi-am ars ochii privind la un soare stins, l-am pecetluit cu mâna mea. I-am scos mai întâi inima de gheață. Eram surprinsă. Apoi i-am scos scheletul, era făcut din pulbere de stele amestecat cu vise. Iar la final i-am scos creierul. Era, surprinzător, din foc. Atunci mi-am ars ochii, căci am ucis un soare. Am orbit pentru că nu am văzut durerea lui, am amuțit pentru că nu mi-am spus motivul și am asurzit pentru că nu i-am ascultat rugile. Mi-am ars ochii când aveam nevoie de ei.

| ficțiune adolescenți | thriller psihologic | dark romance | LGBTQ+ | Naratorul le-a știut pe toate. A știut exact când inima abială a unei păpuși fandosite s-a oprit, când gândurile otrăvitoare au prins viață și când nimeni nu s-a mai încumetat să calce pe teritoriul romantismelor abandonate de sufletele moarte ale cuplurilor nefericite. Tot el a aflat și că Sydney Nelson se va trezi buimacă în mijlocul războiului dintre personalitățile amorfe ale unor marionete putrezite și chiar cel care le controlează, păpușarul malefic, locuitor al tărâmului de printre norii murdari de păcate. Singurul lucru pe care nu l-a reținut a fost că într-una din zilele adolescenței ecliptice, purtătorul laconic al unor buze enigmatice avea s-o vindece pe fată de unica boală spurcată, care-i ardea inima precum o hârtie îndobitocită de versurile unor poezii de dragoste: Virusul Albastru. Cu toate astea, exista un lucru incert pentru toată lumea: crima aproape perfectă avea să-și întâlnească cântecul jalnic, plin de cuvinte pictate pe pătura ruptă de amintiri găunoase? cover by @MMoon2400 ♡

Viața lui Everly nu a fost dintotdeauna nefericită, însă când noua iubită a tatălui său îi dă o veste importantă, totul pare că se duce de râpă. Deși suferă în tăcere și fuge de toate problemele din jurul ei, dintr-o pură întâmplare, Everly ajunge să fie martora unei scene care îi bulversează existența. Douăsprezece ore mai târziu, persoana pe care nu credea că o va mai vedea vreodată îi cere ajutorul. Astfel, Everly este nevoită să afle pe calea cea dură că viața este o lecție pe care continui să o înveți la nesfârșit, iar cei care rămân alături de tine pe tot parcursul ei sunt acei oameni pentru care merită să lupți și să îi numești familie. Din prima zi a vieții tale, până în ultima zi.