[-‾din câțiva au rămas doar corpuri apocaliptic de frumoase‾-] @venustic original

Ea îl compara pe el, făcând-o să se simtă apropiată lui. Totuși, el nu știa de existența ei, îl căuta, chiar se și căuta pe ea înseși. El își continua viața, chiar dacă nu știa c-o distruge, că-și pierde din strălucire. Oricum, îi lipsea și lui ceva, nu se simțea complet, dar el continua să meargă prin viață râzând și zâmbind. Și cu acest detaliu, credea că ea îl cunoaște, dar, de fapt, niciunul nu se cunoștea nici pe el înseși.

Fiecare om îşi alungă suferinţa, tristeţea, durerea, cumva. Unii cu ajutorul lacrimilor, alţii prin compunerea poeziilor, a cântecelor sau prin alte moduri. Dar eu, doar scriu pe o foaie nişte cuvinte, le leg şi formez propoziţii. Şi uşor mă "însănătoşesc", iar aceste fraze ajut alţi oameni.

" - care e culoarea ta preferata? - negru. - negru nu e o culoare. - nu mai vorbi cu mine. "

❝De ce ai atâtea plante?❞ ❝Până acum, ele au fost singurele mele prietene.❞ ----- unde vecinii își împărtășesc cele mai mici secrete. | a treia carte din seria 'psychology' | all rezerved ©brandi

❝ Până şi cel mai pur suflet este atras în mâinile întunericului. ❞ All rights reserved @CristallClifford. ©2015

❝ alergi de-a lungul ramelor şi te răneşti în aşchiile ei, iar întregul tău nesfârşit implodează pe o pânză subţire. nu există scăpare, eşti o simplă operă de artă destinată unui clar-obscur haotic, eşti destinată durerii cauzate de tempera care îţi scurge prin vene. eşti sortită a fi o parte dintr-o galerie de artă scumpă şi impregnată de infern. ❞ © april, 2015. all rights reserved.

Doi străini cu nume ciudate își scriu scrisori unul altuia.

Roses are dead Violets are crying I'm in a hospital They say I'm dying Calum Hood Fanfiction. All Rights Reserved. Language: Romanian