"Nimeni nu este cine pare a fi" Jessica Andrews, o fata normala traieste intr-o lume anormala. Poate demonul care i-a provocat atata rau sa ii faca inima sa bata pentru el?

N/t,o fată cu o viață nu prea frumoasă.Ea ajunge să fie menajera trupei BTS.Cu timpul începe să aibă sentimente puternice pentru Taehyung,dar cine știe dacă și el are sentimente pentru ea. O să ajungă cei doi împreună? Vă las pe voi să aflați.

Jeongguk începea să se obișnuiască cu stresul și durerea din viața sa, încercând pe cât posibil să rămână pozitiv. Își zicea mereu că se poate mai rău de atât și că e destul de puternic pentru ce i-a dat viața mai ales când descoperi iubirea despre care se zice că vindecă. Dar ce faci când acea iubirea deschide răni din trecut și crează altele noi? Ce faci când toate lucrurile se înrăutățesc brusc? Ce faci când te îneci într-o pată neagră care se extinde, amenințând să te înghită? Ce faci când nu mai simți nimic și existența ta nu mai pare importantă? Și, într-un final, ce faci când privești pentru ultima dată spre mâinile tale, încercând să găsești un motiv pentru care să nu pui punct poveștii tale? Poți continua? Sau suferința nu mai are altă scăpare? Despre un băiat al cărei vieți nu mai are gust și nici culoare, dar e invadată de zgomot; și despre cum își caută liniștea.

taehyung e un șofer groaznic, iar jimin e un polițist care-l trage mereu pe dreapta.

"Agape. Dragostea mea pentru tine era agape. O dragoste necondiționată, pentru care eram gata să sacrific totul pentru iubirea ce ți-o purtam și asta am și făcut. Mi-am sacrificat viața doar pentru tine. Așa fi vrut doar să îți fi putut spune cât de mult te-am iubit. Din adâncul sufletului meu chiar te-am iubit, te-am iubit Jimin." Jungkook se simțea vinovat după ce a primit o inimă nouă. Se simțea vinovat că cineva a trebuit să moară doar ca el să trăiască. Se simțea vinovat că nici măcar nu îi putea mulțumi persoanei a cărei inimă bătea în pieptul său. Când îl întâlnește pe Park Jimin, află că donatorul său a fost prietenul lui Jimin, Kim Taehyung, care s-a sinucis. A murit lăsându-i lui Jimin toată suferința din Univers și o mulțime de întrebări ale căror răspunsuri se găseau în jurnalul său. Jurnal în care Taehyung și-a scris motivul morții, ultimele sale cuvinte. La rugămintea lui Jimin, Jungkook decide să citească jurnalul lui Taehyung și să afle de ce băiatul a recurs la sinucidere. Doar ajutându-l pe Jimin să accepte și să înțeleagă moartea prietenului său, Jungkook simțea că putea să-i mulțumească lui Taehyung. Cu fiecare pagină citită, cu fiecare zi petrecută alături de Jimin, Jungkook se îndrăgostea de băiat și se apropria mai mult de răspunsul la întrebarea ce îl măcina pe Jimin: "De ce s-a sinucis Taehyung?"

~ Cuvinte dulci dar totuși amare auzite din spatele unui suflet plin de gânduri negre, dar învelite într-o neutralitate acră, care își ia rolul de scoică asupra durului adevăr. Asta reprezenta Park Jimin. El era slujitorul propriului trup care aștepta să fie descătușat și adus în lumina pură a libertății. Jeon Jungkook, un băiat care știa să admire și să aprecieze ceea ce vedea, putea să fie leac pentru rănile invizibile ale lui Park Jimin, băiatul cu un chip de înger dar ochi de sticlă, care puteau să te păcălească în legătură cu sentimentele din spatele lor. „ Lasă-mă să îți fiu antidot, în timp ce tu îmi devii otravă "- Jeon Jungkook „ Stai departe, până nu ajungi să fii intoxicat cu durerea și suferința, fapte pe care le ascund cu desăvârșire de ochiul umanității "- Park Jimin

"macar o data... Am vrut să fiu acceptat fără a trebui sa îmi las cei doi îngeri"- JJK Traducerea in română a cărții "A chance to be loved" de Ouishx.