El era unul dintre prietenii tatălui meu. Prea matur. Prea interzis. Totul a început într-o zi care nu trebuia să însemne nimic. O furtună de zăpadă. Un drum blocat. Prea multă liniște într-o mașină care părea de zece ori mai mică când îl aveam alături pe el. Respirația lui aproape de a mea. Privirea lui intensă, alunecând fără grabă pe chipul meu, pe buzele mele, pe fiecare gând pe care încercam să-l ascund. Voiam să rămân calmă. Să fiu rațională. Să-mi amintesc cine este. Dar corpul meu nu asculta. Îl doream și mă dădea de gol felul în care îmi deschisesem gura pentru a adânci sărutul. Buzele lui le-au atins pe ale mele. Calculat. Periculos. Suficient cât să-mi taie respirația. Nu trebuia. Știam amândoi. Și totuși, buzele noastre s-au întâlnit într-un impuls mut, înfometat, plin de lucruri pe care n-ar fi trebuit să ni le dorim. O știam foarte bine. Doar un sărut. Doar atingeri. Doar dorință reținută. Nimic mai mult. Și poate tocmai de aceea a fost atât de greu de uitat. Credeam că va rămâne un secret îngropat sub zăpadă. Până când, câteva săptămâni mai târziu, a intrat în școală arătând impecabil, cu aceeași privire care mă dezarmase și s-a prezentat în fața tuturor: Kai Alistair. Noul director. Atunci am înțeles că nu fusese doar un moment. Fusese începutul a ceva mult mai periculos. Pentru că el era interzis. Pentru că era prietenul tatălui meu. Pentru că era bărbatul pe care nu aveam voie să-l vreau și singurul pe care îl voiam.

Volumul 2 al seriei de Crăciun „Inimi Dezghețate" © Toate drepturile rezervate

Nu credeam că o să-l mai văd vreodată. La fel cum nu credeam că trecutul poate să doară la fel de tare ca prezentul. Au trecut zece ani, iar el era din nou aici, în fața mea. Și totuși, nu semăna deloc cu băiatul pe care l-am iubit cândva. Acei ochi pătrunzători, iubitori, plini de grijă, mă priveau acum cu dispreț, superioritate și ceva ce nu puteam încă distinge. Nu reușeam să înțeleg ce intenții avea, dar un lucru era cert: într-un final, mă va distruge, așa cum promisese atunci când l-am părăsit. ** Poveste în scriere (vor exista greșeli) **Continut 18+

Mario Rossi, Regele Mafiei, cunoscut sub numele de Diavolul. Melissa Moretti, cunoscută sub numele de Înger. Cei doi sunt aranjați să se căsătorească, forțați de tații lor, alăturându-se celor două mafii. Dar Melissa află în cele din urmă că până și diavolul a fost odată un înger.

Bianca Rossi a visat dintotdeauna la momentul în care își va uni destinul cu cel al bărbatului pe care îl iubește. Își imaginează petale de flori aruncate peste ei când ies din biserică și o viață întreagă trăită alături de cel ales. Doar că viața joacă murdar uneori. În cea mai importantă zi a vieții ei, află că iubitul ei a murit și este forțată să se căsătorească cu fratele acestuia - Dimitri Markov - pentru a menține alianța dintre clanurile mafiote. Cu o privire care ar putea îngheța până și focul, Dimitri Markov nu a fost niciodată interesat de căsătorie. Asta până când i se oferă pe tavă femeia pe care o ține ascunsă într-un colț al minții sale. Ea este perfectă. Acordul ideal. Câștigul absolut. Singura pentru care ar fi capabil să ardă lumea din temelii. Dar minciuna are mereu picioare scurte, iar adevărul are puterea să răstoarne tot ceea ce credeai că știi. Iubirea poate schimba oameni. Și chiar și cele mai reci inimi pot începe să bată. Mai ales când poartă numele Dimitri Markov.

„Cofetăria sufletelor" - o poveste despre dorință, durere și vindecare Mara Stanciu, o tânără cofetăreasă cu mâinile mereu dulci de la frișcă, dar cu inima obosită de griji, duce o viață modestă într-un București care nu i-a fost niciodată blând. Își poartă trecutul cu discreție, fără să aștepte nimic de la viitor - până în ziua în care el intră în cofetărie. Andrei Dima, om de afaceri influent, văduv de aproape doi ani, vine doar pentru un tort aniversar comandat pentru fiica lui. Dar privirea acelei fete fragile, sinceritatea din ochii ei și căldura pe care nu o mai simțise de mult îl zdruncină. Ce se întâmplă când două suflete din lumi opuse se ating fără să-și propună? Poate o iubire tăcută să vindece răni adânci? Sau tentația de a iubi din nou este prea riscantă pentru un bărbat care a pierdut totul... și pentru o femeie care n-a avut niciodată nimic? „Cofetăria Sufletelor" e o poveste despre atracția interzisă, despre redescoperire și curajul de a alege dragostea atunci când pare cel mai greșit moment.

El nu e doar bărbatul interzis - e mintea rece a unei organizații ascunse, un pion periculos într-un joc care înghite vieți. Ea, cu inteligența și încăpățânarea ei, devine mai mult decât o simplă martoră: devine miza. Șase ani a trăit în umbra lui, fără să știe că era văzută. Fiecare atingere, fiecare privire furată, i-au aprins o dorință ce doare. Între ei nu există liniște. Doar promisiuni arse pe piele, cuvinte care rănesc mai tare decât gloanțele și o dorință ce mușcă până la sânge. Și chiar dacă ar vrea să fugă, știe că e deja legată de el - cu lanțuri pe care nici moartea nu le rupe. Pentru că asta nu e iubire. E o luptă. O posesie. Și singura cale de scăpare e să arzi... sau să-l arzi pe el.

Angella Wilde , o fata care iubeste viata. Își pierde credința în iubire și în oameni după ce iubitul ei ,,perfect" cu care a fost impreuna timp de 9 luni începe să o abuzeze. Oare o să-si recapete credință în iubire sau o să își trăiască viata neavând încredere în oameni, fiind rece și mereu în garda? Xender Hells un barbat rece mereu, nevrand să aiba emotii din cauza copilariei dure. Banda pe care o conduce face pe toată lumea să se teamă de el. Câștiga orice lupta, lasandu-si adversarul fără suflare. Alege să se ducă la petrecerea unui luptător de-al lui unde observa scena unui abuz ce-l calcă pe nervi.

GRACE The last thing I expected when I walked into the courtroom was to see Ava sitting on the opposing site. The same Ava who had me on my knees just 12 hours ago, whispering filthy praises in my ear. I've never wanted to mix business with pleasure. But what could I have done when Ava looked at me like she owned me? I should be running away, but when Ava commands, I obey. AVA I know exactly how to break someone and put them back together. That is why I was so good at what I was doing. Not just in my office but in the club too. But Grace? She was supposed to be a quick distraction. Now she was standing across the court and the only thing in my mind was her sweet whimpers as she melted under my touch. I knew I had to figure out a plan and I needed Grace to obey me. And she will, I will make sure of that.