Vânată pe timpul războiului🔞
quueeenn_e
- Reads 9,890
- Votes 331
- Parts 3
-De ce m-ai adus aici? Întreba ea înghițind în sec, stragandu-si în palma materialul pantalonilor. Era obosită și speriată, bănuia deja ce o așteaptă, însă spera ca gandurile ei sa nu fie adevărate.
-Am nevoie de tine. Spune el trăgând-o în bratele lui, rânji în timp ce ii dădu o șuviță de par după ureche și ii sărută obrazul.
-Am înțeles asta, dar pentru ce și de ce eu? Întreba ea stresata, abtinandu-se sa nu spună ceva greșit, situatia nu era prea buna pentru ea și orice pas greșit putea sa ii semneze sentința la moarte. În fața ei era un om important, știa asta, nu oricine și-ar permite sa aducă o fata de pe alt continent ca asa i s-a sculat lui de dimineață.
-Vezi tu, Emma, ești aici pentru ca o data cu începerea războiului asta mi-am dat seama ca am nevoie de un moștenitor și ce alta femeie ar fi mai bună decât cea pe care am văzut-o în hotelul meu acum trei ani și care mi-a bântuit nopțile cu imaginea ei. Ești aici ca să fii femeia mea, Emma. Obișnuiește-te cu asta! Pronunță el puternic apropiindu-se de buzele ei, își trecu limba peste buze și o privi de sus în jos, corpul ei se schimbase mult in ultimul timp, ceea ce îl făcu sa zâmbească.
-Afurisit bogat ce ești, du-te dracului! Exclama ea împingându-l, însă acesta doar râse scurt prinzând-o imediat la loc de mana și aruncând-o pe canapeaua din spatele lor.
-Nu-i nevoie sa ma duc nicăieri, însă îți urez bun venit în stilul dracului! Spune el trecându-și din nou limba lasciv peste buze și își baga genunchiul între coapsele ei apăsând pe zona ei intimă.
-Ești psihopat, lasă-mă în pace! Strigă ea începând sa se zbată, el își dădu ochii peste cap amuzat de încercările ei de a scăpa din bratele lui.
-N-ai nicio șansă să scapi iubito. O asigură el și își apropie buzele de umărul ei, începând sa sărute pielea fina a acestuia, ea îl împingea cu toată puterea ei însă era mult prea puternic.