❝Eu i-am luat trupul, ea mi-a luat sufletul❞ - am continuat după o clipă.

'Dar.. dar imi plac mult sentimentele amestecate..' ,ii raspund ,iar el isi intoarce capul spre mine. 'Si.. si acum ce simti?' ... 'Nu.. cred ca as stii sa descriu.' Isi apropie incet buzele de ale mele.. si ma saruta. Da, chiar o face. Si e primul sarut sincer.. de cand am vazut cum e defapt el. Defapt nu au mai fost altele.. Imi zambeste.. iar eu ii zambesc la randul meu. Se poate ca sa locuiesc cu el sa nu fie tocmai un cosmar? Sa imi placa sa stau inchisa aici? ..se poate sa fie doar un vis frumos ..pe care eu il percep gresit?

O poveste fara sens Fara umor Facuta din plictiseala BV ALE! PACE.