Numai cea mai profunda iubire m-ar face sa ma căsătoresc .

Daca ati citit celelalte trei carti, sunt sigura ca v-ati intrebat ce s-a intamplat cu Edmond, fiul nedorit al Anei cu faimosul Cris Reyn care, asa cum stiti, apare in epilogul cartii Firul vietii. Aceasta carte va va raspunde la intrebare. Il veti cunoaste pe Edmond. Ii veti cunoaste viata de dinainte de aceasta aparitie si ce s-a intamplat dupa aceasta aparitie a lui in viata protagonistilor din celelalte trei carti. De ce acest nume al cartii? Va veti da seama citind-o.

VOLUMUL II DIN SERIA " Enciclopedia Misterelor" ne vorbește despre SIRÉNĂ s.f. I. (Mit.) Ființă fabuloasă, jumătate femeie și jumătate pește, care ademenea prin cântecele ei pe corăbieri în locuri primejdioase, unde aceștia își găseau moartea.

Publicată la Royalink Books "Cerul este limita", o vorbă în care omenirea își găsește consolare, căci nimeni nu poate privi dincolo de acesta. Și totuși, cerul nu este doar un strat de substanțe alcătuit din alte mici substraturi, căci existând precum un păzitor al sufletelor, devine stăpânul acestora. Și capătă o însemnătate specială. Atunci când își varsă lacrimile sub formă de ploaie, mângâie suferințele celor care n-au puterea de a plânge în singurătate. Iar luând întunericul asupra sa pe timp de noapte, îi putem zări milioanele de ochi luminoși ce ne urmăresc, parcă încercând să ne promită un loc acolo, sus. La nemurire. Dar cerul rămâne departe, și oricât de multă iubire i-am dărui, ea nu va trece dincolo de nori, căci eternitatea sa ne rezumă existența trecătoare la o singură clipă. Iar acesta este un adevăr ce nu aduce neliniște, ci siguranța că, după trecerea în neființă, ca un părinte bun, ne va fereca sufletele înăuntrul său, astfel dispărând, vom exista pentru totdeauna. #3 cer 12 noiembrie 2019 #2 cer 26 februarie 2020 #2 univers 30 iulie 2020 #26 poezie 30 iulie 2020 #13 poezii 30 iulie 2020 #11 poezie 4 martie 2021 #5 poezii 4 martie 2021 #10 poezie 6 martie 2021 #9 poezie 7 martie 2021 #5 poezie 10 martie 2021 #3 poezie 8 octombrie 2021

Alegeri greșite, decizii greșite... Cine nu face astfel de lucruri? Din păcate, unele îți pot distruge viața și nu ai cum să mai repari ceva din trecut. Mai e ceva din lumea ta? A mai rămas ceva din inima ta?

O carte în care acțiunea lejeră ne încântă cu monotonia anilor trecuți. Povestea unei tinere simple, dar ambițioase. Gândurile ei, viața ei, munca ei, pasiunile ei și jurnalul ei. Jurnalul ei nu e un carnet simplu în care își așterne gândurile, ci e Jurnalul din Salcie. Cartea se bazează în general pe munca și acțiunile protagonistei, dar jurnalul și salcia sunt elementele în jurul cărora se desfășoară întreaga poveste sau mai bine zis, jurnalul și salcia sunt nucleul cărții. Copertă de @nightjar-

La descriere încă sunt în pană, dar sper să puteți trece peste :)

Aceasta nu este o lucrare de ficţiune, toate scrisorile sunt reale, de la oameni reali, cu sentimente reale, aşa că vă rog să le trataţi cum se cuvinte şi să ajutaţi pe cine puteţi printr-un comentariu sau o altă scrisoare. În "The Perks of Being a Wallflower", Charlie trimite scrisori unui prieten anonim, iar acum este rândul lui să-şi ajute prietenii. Trimiteţi "scrisorile" printr-un mesaj privat, iar eu le voi posta total sub anonimat pe acest cont, ceilalţi useri putându-şi lăsa propriile păreri aici. Nu vă cunosc pe nici unul dintre voi şi nici unul dintre voi nu mă cunoaşte. Vă puteţi semna la final dacă aşa vreţi. Dacă aveţi scrisori mai lungi de 2000 de caractere şi nu vreţi să le trimiteţi în mai multe mesaje, le puteţi trimite la dragacharlie@yahoo.com (nu verific mail-ul foarte des, deci s-ar putea să le văd foarte târziu). Vă rog să lăsaţi sfaturile voastre printr-un comentariu la scrisoarea respectivă, pentru că sunteţi singurii care-i pot ajuta pe cei ce aleg să-şi verse gândurile aici. Mulţumesc pentru înţelegere. P.S.: am avut un blog cu tema asta, dar a eşuat. Total. P.P.S.: Scrisorile I-LXXXI au fost postate întâi pe blog.

Sper sa va placa Aici voi posta tot felu de subiecte. Vom descoperi lumea împreună și istoria care ne fost lăsată în urma și secretele bine păzite ale omenirii. Un popor care își uita istoria este un popor fara memorie, istoria ne învață trecerea epocile istorice si ce au facut înaintașii noștri pentru tara si sacrificiile care au trebuit să le facă ,de accea noi avem obligația să nu-i uitam si sa învățăm, ca sa avem o tara libera multi au avut de platit pretul suprem ,chear daca unii dintre noi au uitat ,restul avem buna voință să-i descoperim si sa ne amintim ce vremuri triste au fost.

Nu cred că are nevoie de descriere. Mai sus, scrie. Va fi despre poezie Și ale ei rime. Nu sunt poet Și o știu prea-bine. Sunt doar un schelet Cu rimele-n piept. Totu-i pe moment. Și scriu ce-mi vine. Sunt doar niște cuvinte Puse în rime.