Povestea noastră nu e una tipică de frați vitregi. Nu. În aceste povești, fratele ei vitreg nu termină în a-i fi profesor. În asta, da. Din păcate, sunt eleva și sora vitregă al lui Enzo Soler. Și ăsta nu e cel mai rău lucru. Va trebui să locuiesc cu el. Câteva luni. CARTEA ESTE TRADUSA ȘI SCRISĂ DE @lidiastorm

„Am dat cu inima de pământ fără milă și nu m-am mai obosit să adun cioburile." La un an, după ce fosta locuință a ars într-o noapte răcoroasă de octombrie și după divorțul părinților, Dahlia Tinea încearcă să-și reconstruiască viața. A lăsat în urmă tot ce a însemnat fosta sa personalitate: droguri, alcool, petreceri, acte de rebeliune și euforii autodistrugătoare; încercând să supraviețuiască ultimului an de liceu, învățând din greu și încercând să-și mulțumească mama. Dar sinuciderea fostei sale prietene, Vienne Waer, aduce cu ea și furtuna trecutului. Greșelile Dahliei ies la iveală, iar secretele sunt și ele în pericol de a fi descoperite. A crezut că a lăsat totul în urmă, dar noi destine vor încerca să lipească bucăți din inima ei, pe care a distrus-o cu propria mână. Dahlia Tinea este durerea însăși. O rană care sângerează abundent, dar se încăpățânează să se vindece. Durerea e comfort și amăgire în același timp. Însă consecințele deciziilor ei nu întârzie să apară. „Am ars secrete, cu speranța că nimeni nu va căuta în cenușă. Dar niciun secret nu este în siguranță pentru prea mult timp." „Blestemul unei inimi distruse este că trebuie să învețe să iubească din nou. Dar cum pot iubi un om care este la fel de distrus ca și mine?"

"Fugi ca un râu: nu te opri la fiecare piatră." Iubirea... ce este, de fapt, iubirea? Pentru Amina , această întrebare este o căutare constantă. Crescând într-o familie unde iubirea a fost marcată de tăceri și secrete, a învățat că părinții ei au greșit profund în iubire. Au tăcut și s-au ascuns, iubind pe alții în secret, iar ea a fost doar un obstacol între ei, un obiect care îi ținea împreună, dar fără a-i apropia cu adevărat. Când adevărul a ieșit la iveală, ea a fost considerată vinovată, purtând povara judecății și a criticilor celor din jur. Acum, însă, simte o ușurare. Nu mai trebuie să se prefacă că face parte dintr-o familie perfectă, și se simte mai liberă, mai ușoară. Apoi, în mijlocul acestei eliberări, apare Zeus. El o vede, o place și o dorește în viața lui. Iubirea lui o surprinde, pentru că nu știe dacă va dura sau cât de mult vor merge împreună pe acest drum. Totul pare efemer, ca un râu care curge printre pietre, lovindu-se de ele, adaptându-se și continuându-și drumul. Știe că, poate, într-o zi el o va uita și își va continua viața fără ea. Dar până atunci, ea se lasă dusă de acest flux, trăindu-și iubirea fără promisiuni și fără așteptări, cu o speranță ascunsă că, poate, într-o zi, va înțelege ce înseamnă cu adevărat iubirea.