Cât de mult poate suferi cineva în dragoste? Pot doar amintirile să aline un suflet distrus,o dragoste frântă? Îl voi mai putea revedea,măcăr pentru câteva secunde? Sunt sigură că te voi găsi mereu în inima și mintea mea,deoarece eu sunt prizoniera amintirilor tale,a unei iubiri neconsumate. Dragostea noastră ar putea lumina întunericul inimii mele,dar tu nu ești aici. Tu ai plecat acum mult timp și tot ce mi-au rămas au fost rănile adânci și mortale ale unei iubiri nevinovate și imposibile. Dar viața e plină de surprize... Și nimeni nu putea prezice asta...

Copertă actuală : BlackWhite1001 Copertă by : DisclosureA Copertă by:HipsterDark

O noapte. A fost suficient ca două lumi total diferite să se ciocnească. Ce se întâmplă atunci când întunericul întâlneşte lumina? Când pericolul e lovit de inocenţă? Când ochii de un căprui întunecat se îmbină cu albastrul sincer? Ea: o fată timidă care a făcut un pas greşit, iar el: tipul periculos pe care niciodată nu ţi l-ai dori să îl întâlneşti. Lumină şi întuneric. Două lumi opuse se întâlnesc. Totul se schimbă. Atât pentru ea cât şi pentru el. Inocenţa ei îl face să se apropie şi mai mult. Atracţie reciprocă, însă trecutul sumbru nu poate fi uşor de uitat. Anturajul lui nu poate fi schimbat. ”E a mea” sunt cuvintele care au schimbat totul. Frica s-a transformat în afecţiune, ambiţia în plăcere. Întunericul este îmbinat cu lumina, senzaţii noi, pericol, plăcere, dragoste. ... totul până când?

Totul a inceput dupa moartea mamei mele.Cazul a ramas neelucidat pana astazi. Dar acum... El,strainul de peste drum, ma va ajuta sa aflu ce s-a intamplat in acea zi de vara.

PUBLICATA Am deschis ușa, iar tot ce am văzut erau sticle peste tot, aruncate pe jos prin toate colțurile camerei de zi. La nici două secunde de când am intrat în locuință, l-am zărit pe Justin care părea mai nervos ca niciodată. Arunca cu tot ce îi venea la mână prin casă și țipa de mama focului. Văzându-l în starea de ebrietate în care era, am alergat spre el, prinzându-l de mână ca nu cumva să mai spargă vreo sticlă care să ajungă cine știe cum prin apropierea corpului meu și să mă rănească. - Justin, ce tot faci? Calmează-te! am țipat la el, încercând să îi imobilizez ambele mâini. - Ce-mi faci tu, Lara? Asta e întrebarea, îmi țipă în față, apropiindu-se primejdios de mine. - Tu ești cel care a dat casa cu susul în jos! Ce e cu tine?! m-am răstit, dându-i drumul la mâini. - Las-o baltă. Nu vei înțelege niciodată... Justin avea ochii sângerii din cauza băuturii încât zici că era cu totul altă persoană. - Singurul care nu înțelege ești tu. Și asta pentru că ai băut prea mult! i-am reproșat, apoi am plecat în cameră. Coperta: EllyEliza