Aș putea scrie o carte cât de mult te-am iubit și poate inima încă o face, dacă exiști în ea, vreau să știi că ești cel mai bun lucru din ea, defapt ce vorbesc de lucruri, tu pentru mine ai fost intangibilă, dar te simțeam lângă mine, a trecut timpul, când mi-e dor, vorbesc cu o foaie și luna, care știa și știe cât te-am putut iubi, nebunesc, special și unic, dar oare, tu mă mai iubești?, o întrebare, cu un răspuns pierdut în nopți târzii, zeci de file, dar din toate încă îmi sună în cap voceai ei de înger de la miez de noapte