Ploua cu cenușă când Elira a fost chemată. Nu are Ordin. Nu are simbol. Și totuși, flacăra sacră a recunoscut-o. Într-o lume ruptă în patru Fracturi - Soare, Apă, Os și Tăcere - magia curge doar prin cei aleși. Dar Elira nu a fost aleasă. Ea a fost uitată. Sângele ei poartă o moștenire interzisă. Una care a fost ștearsă din istorie. Acum, toate Ordinele o vor: unii ca armă. Alții ca victimă. Dar nimeni nu înțelege un lucru esențial... Blestemele nu cer iertare. Ele cer sânge. Și sângele Elirei e exact ce magia a așteptat.