ROSEANNE Cu toții se așteaptă să fiu următoarea Danesi, care să continue șirul mult prea proslăvit al familiei. Sigur, îmi place viața de lux și toate alea, însă uneori e obositor să fi martora unor crime care nici măcar nu au sens. Chestia e, că tata s-a legat cu un alt bărbat, unul care îl văd mult prea des în casa mea. Un bărbat care m-ar putea distruge cu un sigură mișcare. Dainn Morozov bântuie prin casa și mintea mea, lucru care mă tulbură. N-ar trebui să-l las să mă manipuleze după cum vrea el, dar nici să mă opun nu pot, și ce e ce-l mai rău, e că profeția se adeverește iar mie, mi-e frică din ce în ce m-ai tare de ce va urma. DAINN Ei mă compară ca fiind un om crud obsedat de sânge. Un ucigaș dacă e să fiu mai sincer, și era adevărat. Să-i fac jocurile murdare lui Danesi a fost un interes propriu, doar pentru distracție și bani. Cel puțin, nu până când fiica lui docilă și-a făcut apariția. Roseanne Danesi crede că e în stare de orice, că poate să-mi țină piept, ce copilă naivă. Jocul ei e stupid, însă ea, era pionul meu preferat cu care îmi plăcea să mă joc. Vorba aia, cei slabi sunt prada perfectă pentru cei puternici, iar micuța mea Rosie, va fi ce-a mai dulce pradă, pe care mi-aș putea o dori.

WENDY Nu a fost niciodată ușor să te integrezi într-un loc nou, mai ales când tu ești cea care ar trebui să facă primul pas, pentru a socializa. Credeam că, universitatea visurilor mele, îmi va aduce un sentiment plăcut, dar de fapt, îmi aduce ce-i mai rău. Frică. Teroare. Panică, și chiar proria moarte. Julian Moretti este genul de om, care ar trebui să fie ținut sub control, dar aparent, el deține controlul aici, de parcă toată lumea ar trebui să facă după cum vrea el. Păcat, pentru că eu, nu o voi face, chiar dacă adoră să mă chinuie, până cedez. JULIAN . Lumea îmi zice adesea că semăn cu un golan nesimțit, ceea ce e plauzibil, pentru că sunt. Bine, nu e o veste prea agreată de părinții mei, dar cel puțin, am ajuns la universitate iar eu dominam. Sunt fiul unuia dintre cei mai mari mafioți din Italia, și chiar dacă taică-meu a c-am renunțat la titlul ăsta, eu nu o voi face. Eu eram stăpân pe ce-mi doream, și făceam orice să obțin. Iar la moment, dorința mea principală, tocmai ce devenise Wendy Leonti, care tocmai ce își găsise nașul morții. Ce să vezi fiica unui parlamentar, atinsă de mâinile mele murdare de sânge. Ideea asta mătentează așa tare, încât doar uitandu-mă la ea, cum stă așa drăguț în banca ei de fată exemplară, îmi vine să i-o și trag zdravan. E ca o cireașă dulce și suculentă, adusă din rai tocmai aici, în pragul meu. Foarte incitant, și voi fi primul care pune mâna pe ea.