!Fantezie romantică! Pecetea Blestemaților #1 Rhoda Peadar nu și-ar fi închipuit în veci că regimentul ei urma să fie atacat de ființe deloc umane. Ori că printre ei se afla lordul Pădurii Roșii, Diavolul căruia tatăl ei urma să i-o dea pentru ca cel mai vrednic pețitor să o salveze și să o ia de soție. Dar nimic nu este atât de ușor precum pare, mai ales când secrete vechi de secole încep să iasă la iveală. Sau când Rhoda află că are un suflet pereche, doar că iubirea dansează pe cu totul alte reguli. Toate drepturile rezervate. Numele, personajele și evenimentele cărții îmi aparțin în totalitate. Prima publicare: 6 februarie 2018 Cover by @selkkiez

El...un fermecator siret si sarmant care fura inima oricarei fete. Asa a furat-o si pe a ei inca de la o varsta frageda. Ea...frumoasa fata care căuta iubirea in bratele lui dar afla ca totul e doar o şarada si iubirea pe care i-o purta altadata se transforma in ura de acum. El trebuie sa isi caute o sotie pentru a putea stapanii regatul asa ca pune toti soldatii sa ii aduca toate fetele tinere nemaritate. In sate devine haos, unele venind de voie surazandu-le ideea de a se casatori cu viitorul rege, insa altele precum ea se ascund, iar daca sunt gasite, sunt luate cu forta. Asa pateste si ea. Se uita la fiecare fata in parte si nu gaseste nimic care sa ii starneasca interesul. Vrea sa aleaga o fata la intamplare chit ca nu va insemna nimic pentru el in afara faptului ca ii va oferi un mostenitor, dar este intrerupt de zgomotul de afara. Usile se deschid si pe ele intra 4 soldati masivi carand o faptura plina de noroi pe fata. Curios, se apropie de ei si incepe sa o studieze pe fata incercand sa ii destluseasca trasaturile. -E ultima din regat, maiestate! sufla cu greu soldatul vanjos. Am incercat sa o luam si ne-a doborat 10 oameni. De abia de am putut-o prinde. E o bestie cu chip de inger. Se apropie usor de ea, si cerand un prosop umed, o sterge usor de noroi. Zambind viclean la vederea chipului ei, uimeste pe toti din jur cand rosteste: -Pe ea o vreau! Auzind asta, fata isi elibereaza cu greu o mana si ii lipeste viitorului rege o palma de toata frumusetea. -Mai bine mor decat sa cad iar in bratele tale!

👮🏻‍♀️ Ezra pășește în FBI cu o poreclă care îi apasă pe umeri mai greu decât orice armă: 𝑵𝒆𝒑𝒐𝒂𝒕𝒂 𝒄𝒖 𝒑𝒊𝒍𝒆. Sub protecția atentă a unchiului ei, comisar-șef respectat, ea este plasată sub supravegherea lui Enzo Baddle, unul dintre cei mai buni agenți. 👮🏻‍♂️ Enzo este agentul perfect în teren: rece, calculat, perfecționist. Fiecare decizie a lui este cântărită și fiecare mișcare controlată. Experiența l-a învățat că legăturile personale nu fac decât să devină arme în mâna inamicului, iar atașamentele sunt riscuri inutile. Însă sub masca lui de disciplină se ascunde un trecut care i-a lăsat cicatrici, făcându-l să creadă că iubirea nu este decât o slăbiciune. Pentru el, Ezra este doar un test nedorit, o începătoare încăpățânată care îi răscolește regulile. Dar ea nu vine singură. Viața ei personală e deja desenată. Fiind logodită cu Damian Wilson, un avocat de succes și un bărbat admirat de toți pentru calmul și prestigiul său. Doar că, dincolo de aparențele perfecte, Damian e rece și distant, mereu cu mintea la carieră, iar Ezra, prinsă între așteptările familiei și loialitatea față de el, nu vede fisurile din relația lor. Când este trimisă alături de Enzo să rezolve un caz plin de piste false cu amenințări ascunse și riscuri la tot pasul, lumea Ezrei începe să se clatine. Ancheta îi apropie din ce în ce mai mult, iar linia dintre rațiune și dorință devine tot mai subțire. Se trezește prinsă într-o luptă interioară: să rămână în siguranța rece pe care i-o oferă Damian sau să riște totul pentru focul periculos pe care Enzo îl aprinde în ea. Între loialitate, datorie și pasiune, ea învață că unele bătălii nu se dau doar pe terenul de luptă, ci și în inimă. Iar alegerea ei ar putea să schimbe nu doar propriul destin...

SERIA CĂSĂTORII CU FINAL NEAȘTEPTAT (1) // SERIA FAMILIA CARDINHAM (5) Crescută în sânul familiei Cardinham, Blue, fiica de suflet a lui Colt Cardinham, știe că nu își va putea ascunde prea mult timp originile, cu atât mai mult cu cât zvonuri din suburbiile londoneze ajung la urechile ei. Prea puțini oameni îi vor binele: oamenii din mahala o urăsc pentru că a reușit să scape de viața grea din Dials, iar șeful bandei de copii care a vândut-o unei organizații secrete când avea doar cinci ani știe că intrarea ei oficială în societate va însemna subminarea clară a autorității sale. La acești oameni care nu o suportă se adaugă și Rhys, contele de Clare și fiul ducelui de Newcastle care, se pare, ar prefera să o strângă de gât cu propriile mâini în loc să îi ofere ajutor. Rhys a pierdut totul, pe soția lui Bethany și pe cele două fiice ale acestuia în mai puțin de un an de la căsătoria lui cu fiica contelui de Stratford. Prin urmare, șapte ani mai târziu, Rhys știe că trebuie să își facă datoria față de titlu și să se însoare. Și pentru că e convins că ar face viața oricărei mirese un calvar, preferă să facă existența unei singure femei astfel, a femeii pe care o consideră vinovată de moartea vieții pe care o iubea. Astfel, contele intră pe scena noului sezon londonez cu unica dorință de a o ruina pe Blue Cardinham și de a se însura cu orfana, oferindu-i Iadul pe care aceasta îl merită. Totuși, după ce faptul e consumat, iar povestea parțial spusă, Rhys își dă seama că singurul Iad este al său, pentru că în cutezanța lui Blue, în fantezia delicată de bucle blonde și în ochii îndrăzneți, contele simte că se topește cu fiecare minut și în fiecare secundă până ce nu mai știe unde se termină durerea lui și unde începe fericirea eternă. Dar cu fiecare clipă de fericire, Blue știe că zilele ei lângă Rhys sunt numărate. COPERTĂ REALIZATĂ DE @yoonymi

PRIMUL VOLUM AL SERIEI CARDINHAM - ORIGINI Pe drumurile întunecate din Shropshire, pe teren inamic și cu inima frântă, ducele de Rothgar asistă la un eveniment inedit, unul al cărui protagonist este: se fură mirele. Și dacă răpitorul lui ar fi fost mai înalt, mai solid și mai fioros decât roșcovanul slăbănog cu cicatrice, atunci Rothgar nu ar fi avut de ce să se simtă rușinat de faptul că individul reușește să îl înhațe din propria trăsură. Totuși, supranumitul Duce Nemilos se simte rușinat, iar orgoliul lui riscă să sufere și mai multe lovituri letale când descoperă că roșcovanul cu cicatrice este, de fapt, roșcovana voluptuoasă, o paria și o criminală, însăși lady Melody care și-a ucis contele în noaptea nunții și apoi a dispărut. Inevitabil răpirea ducelui se transformă în răpirea contesei exilate, iar planul de a-l ține pe Rothgar departe de promisa lui se răstoarnă de suficiente ori, astfel încât mai întâi el, iar mai apoi ea să depene poveștile care i-au consacrat în societate drept Nemilosul și Ucigașa. De-ar fi însă toate poveștile nemilos de adevărate... COPERTĂ REALIZATĂ DE @Hell-of-a-Night

Nu știam cine este. Nu știam că numele Nikolai Orlov făcea poliția să tremure și rivalii să dispară fără urmă. Tot ce am văzut a fost un pacient arogant, cu accent rusesc și o privire de gheață, care îmi provoca fiori pe șira spinării. I-am salvat viața. Aceasta a fost prima mea greșeală. A doua a fost să cred că mă va lăsa să plec. "- Am văzut lucruri mai rele decât un bogătaș, care nu știe să se ferească de gloanțe. - Cine a zis că sunt bogătaș? - Cine a zis că îmi pasă? am replicat, făcând primul nod chirurgical. - Ai o gură mare, milaya. - Și tu ai o gaură în tine. Ce alte lucruri mai vrei să evidențiem?"

Fost titlu "Don't Blame Me" Victoria Sinclair nu crede în eroi. Nici în salvare. Și cu siguranță nu crede în iubire. Nemiloasă și calculată, își construiește un imperiu din secrete, tranzacții periculoase și oameni dispuși să plătească pentru viciile lor, în curtea renumitului institut Saint Northwest Academy, sub masca roșie a mascotei academiei. Nu are prieteni, doar pioni. Nu are slăbiciuni, doar strategii. Totul merge conform planului. Până la Damon Northwest. El nu se teme de ea. Nu se lasă intimidat. O tachinează până la exasperare, o împinge dincolo de limite și face ceea ce nimeni nu a îndrăznit: o face să simtă. Iar când el cade primul, obosit de lupta nesfârșită, Victoria rămâne rece. Indiferentă. Convinsă că poate merge mai departe, neatinsă. Doar că unele războaie lasă urme. Și când își dă seama că și-a pierdut singurul adversar pe măsură, e prea târziu. Pentru că iubirea nu o distruge pe Victoria Sinclair. Absența ei o face.

Partea a II-a a seriei Reign of Sinners, dar poate fi citită și ca stand-alone. Heather Jennifer Northwest a crescut în umbra unei iubiri legendare. Genul de iubire care arde, distruge și totuși supraviețuiește. Dragostea părinților ei. În adâncul sufletului, ea crede că undeva există și pentru ea ceva la fel de devastator. Așa că ajunge la Saint Northwest Academy cu o speranță tăcută: să fie aleasă de o iubire care te consumă până la os. Dar unele dorințe ar fi trebuit să rămână doar visuri. Pentru că acolo îl întâlnește pe Easton Graves. Băiatul cu privire rece și furie îngropată sub piele. Dependent de gheața patinoarului, de control și de haos. Un pion al frăției Viper Sigma. Un manipulator. Un șantajist. Un băiat care nu știe să iubească fără să distrugă. Heather nu ar trebui să însemne nimic pentru el. Nu este genul lui. Nu este suficientă. Și totuși... el o vede. La început e doar un joc. O curiozitate. O distracție crudă. Dar obsesia se strecoară încet, ca un venin dulce. Easton intră în mintea ei. Îi rupe bucăți din încredere. O împinge spre marginea propriei ei fragilități. Și totuși, de fiecare dată când el o rănește... ea se întoarce. Pentru că unele iubiri nu sunt menite să te salveze. Unele iubiri sunt menite să te distrugă încet, frumos și inevitabil.

La Universitatea Westbridge, Kayden Walker este exact tipul de băiat despre care toată lumea vorbește: căpitanul echipei de handbal, popular, impulsiv, mereu înconjurat de fete și cu reputația că nu rămâne niciodată prea mult timp cu aceeași persoană. Kassia Reed este opusul lui complet. Lucrează la cafeneaua din complexul universitar ca să își plătească chiria, scrie versuri într-un carnețel vechi și cântă uneori la pian când cafeneaua se golește seara. Nu merge la petreceri, nu caută atenție și preferă să observe oamenii decât să fie observată. Ei coexistă în aceeași universitate fără să își vorbească... până când Kayden începe să vină aproape în fiecare seară la cafenea. La început doar pentru cafea. Apoi pentru liniștea ei.

Volumul 1 „Monochrome: acolo unde două suflete moarte se aprind unul pe celălalt." Nola Raven Am avut speranță sau poate doar iluzia ei. Înainte să mă pot bucura de ea a început o furtună care mi-a luat tot, inclusiv părinții. Acea ploaie era o condamnare, avertismentul meu pentru ce urma să trăiesc. Stropii nu m-au udat, doar și-au lăsat amprenta pe umerii mei. Din clipa aceea, furtuna nu a mai plecat. Fiecare zi a devenit mai grea decât celelalte.Problemele veneau peste mine, se lipeau de mine, se înfigeau în oasele mele. Frica nu m-a părăsit niciodată. Era acolo când respiram, când dormeam, când mă prefăceam că sunt bine. Dar nu am spus nimănui ce simt de fapt. Unele temeri nu vor să fie salvate,vor doar să se consume în tăcere. Din momentul în care fratele meu a pierdut meciul cu Inferno ceva s-a rupt definitiv. Nu doar în mine. În tot. Viața mea nu se mai învârtea între muncă și supraviețuire, totul devenise intens, un mister pe care doar în ochii lui Kael îl vedeam. Și de atunci,acea umbra a început să apară nu doar în visele mele. Nu mai stă la distanță. Se apropie, respiră odată cu mine. Îi știu și numele acum. KAEL. Kael Valmont Urăsc oamenii...Se consideră „oameni" ca și cum ar avea dreptul la acest cuvânt... ca și cum ar ști ce înseamnă să simți, să protejezi, să nu distrugi tot ce atingi, dar adevărul este că, până nu distrugi pe cineva drag nu înțelegi ce înseamnă să fii om. Am crescut în sânge, ilegalități și tăcere. Nu am avut de la cine să primesc speranță. Tata nu m-a învățat nimic. Mama nu m-a salvat. Pentru mine au existat doar două suflete care contau, dar am pierdut unul și s-a întâmplat DOAR DIN VINA MEA... De atunci, am rămas în umbră, privind-o pe ea. Obsesia mea pentru Nola nu e iubire. E întuneric. Iar când liniștea devine prea grea , ea mă simte...