lmihaela
- Păpușă.
Așa o numește el. Nu pentru că ar fi prețioasă, ci pentru că este goală pe dinăuntru. O marionetă tăcută, ostatică a unei vini care îi mănâncă sufletul și a unui nume care nu îi aparține.
Ea a moștenit sângele unui monstru, dar și-a construit propriul iad în noaptea în care a stins o viață. Acum, trăiește printre umbre, sperând că secretul ei va rămâne îngropat odată cu fata pe care a ucis-o.
Dar el știe.
Zane nu vrea doar să o pedepsească. El vrea să o modeleze până când ea încetează să mai existe, devenind doar oglinda propriului său chin. În public, o umilește până când demnitatea ei se transformă în cioburi de sticlă spartă. În privat, o reasamblează într-o imitație macabră: o forțează să poarte hainele ei, să îi împrumute vocea și să respire prin amintirea celei pe care a pierdut-o.
Sub atingerea lui, granița dintre pedeapsă și obsesie dispare, lăsând în urmă doar o proiecție bolnavă a trecutului.
Cât poți supraviețui când ești doar o bucată de schimb în mâinile unui psihopat care te urăște la fel de mult cum te dorește?