Matteo Moretti (personajul principal) - 29 de ani Cel mai periculos dintre frați. Înalt, aproximativ 1,92 m, păr negru, ușor ondulat, ochi foarte închiși la culoare, câteva cicatrici discrete și tatuaje ascunse sub cămăși. Poartă aproape mereu costume negre. Este rece, calm și extrem de inteligent. Nu ridică vocea niciodată; tocmai asta îl face atât de înfricoșător. Dacă cineva îi trădează familia, nu oferă a doua șansă. Nu crede în iubire. Consideră că sentimentele îi fac pe oameni vulnerabili. Nu suportă să fie atins și nu are răbdare cu oamenii care vorbesc prea mult. Totuși, este foarte protector cu mama și cu fratele mai mic. Pe parcursul poveștii începe, fără să-și dea seama, să o protejeze și pe noua asistentă medicală. Nume: Victoria Radu (poți schimba dacă vrei) Are 22 de ani și provine dintr-o familie modestă. Tatăl ei a murit când era mică, iar mama lucrează din greu ca să se întrețină. Alessia a învățat și a muncit mult ca să devină asistentă medicală. Este blândă, empatică și foarte curajoasă, deși nu pare. Nu se lasă intimidată ușor și are obiceiul să le răspundă oamenilor cu sinceritate. Acceptă să lucreze în conacul familiei Moretti doar pentru bani, ca să-și poată ajuta mama.

Am nevoie de tine

Am scris această poezie din suflet, într-un moment în care nu aveam ce face. Am început să măzgălesc pe o foaie, iar apoi m-am trezit scriind asta. Cu siguranță conține greșeli gramaticale, dar am încercat.

"Dedicate persoanei care m-a constrâns să mă întorc din Iad pentru zâmbetul ei și mi-a împlinit existența. Nu ar fi existat dacă nu m-aș fi pierdut in ochii tăi. Rămâi cea mai adâncă și frumoasă cicatrice."

! Drepturile de autor îmi aparțin pentru aceasta poezie.

pentru că uneori mă simt vid pentru că mereu caut paradoxuri pentru că nimic nu e real.

Poeziile nu sunt precum poveștile, ele trebuie simțite ca ulterior să fie și înțelese.

Am văzut titlul la ceva carte și mi s-a părut interesant așa că o să îl folosesc pentru o perioadă. Aceasta carte va conține: Proză scurtă Poezie Lucrările sunt de la diferite concursuri și activități la care am participat dar nu numai. Nu sunt corectate, posibil să conțină greșeli.

De când am schimbat cerneala, Cuvintele-au prins culoare; Peniţa nu mai înţeapă Şi nici rima nu mai doare. Cea de ieri era cam neagră; Am ascuns-o într-o floare. Ea astăzi se ofileşte, Dar sufletu-mi e-n cântare. De când am schimbat cerneala, Am schimbat şi cauzale. Dacă spun c-am versuri triste E fiindcă nu-s finale.

Poezie, inspirație, emoție, viață.