¶Întuneric când el se pierde în violență, Lumină când ea zâmbește orbitor.¶ ¶Disperare când el simte că se sufocă, Speranță când ea apare și aduce o rază de soare.¶ ¶Suferință când oamenii din viața lui îl înjunghie cu zâmbetul pe buze, Fericire când ea fuge pe holurile liceului surâzând colorat.¶ ¶Adrenalină când el își pune viața în pericol, Siguranță când ea apare și brațele ei dăruiesc îmbrățișări pline de iubire.¶ ¶Nebunie când el alunecă în Nirvana lui sângerie, Rațiune când ea intervine și calmează tumultul.¶ ¶Noapte și Zi. Lună și Soare.¶ ¶Ramon Van Doren și Aria Monroe.¶

Rain nu are încredere în bărbați. Nu după ce a fost distrusă în tăcere cu doi ani în urmă. Dar acum, o minciună nevinovată o forțează să-și găsească rapid un partener. Storm e genul de care ar trebui să fugă - periculos, rece și dintr-o lume unde totul se plătește cu sânge. Dar e și singura ei opțiune. Cei doi nu au nimic în comun, în afara unui trecut tumultos, care refuză să rămână îngropat. Iar atunci când descoperă că își pot vindeca rănile reciproc, nu realizează când încalcă linia subțire dintre iubire și ură. Trecutul lui e scăldat în sânge și datorii rămase neplătite, iar când acesta se întoarce, lovește întâi ce iubește. Slăbiciunile sunt o armă, iar Storm e convins că trebuie să o protejeze cum poate mai bine de trecutul său. Însă diavolii nu dorm niciodată, mai ales dacă fac parte din trecutul tău. Ei pândesc. Așteaptă cu răbdare. Iar în cele din urmă, sfâșie. „NU TOȚI PĂRINȚII LASĂ MOȘTENIRI. UNII LASĂ DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎN SÂNGE"

Volumul 1: Mi-au furat piesa. Apoi și-au cerut scuze.
Cu un contract...
Acum scriu pentru patru tipi cu voci bune, ego și probleme nerezolvate. Și ghiciți ce? Publicul îi adoră. Sunt genul de trupă de băieți care sparge topurile... și boxele.
Eu? Eu doar încerc să nu-i arunc pe geam.
Asta e povestea mea.
„Patru voci și-un vers". Al lor. Din păcate...

"Asemeni patimi oarbe n-au norocul Să țină mult: ca pulberea și focul Se mistuie-n întâia sărutare si are-ades' o jalnică urmare!" Romeo și Julieta, Actul II, Scena VI Misterios, acerb, integru și reținut, apariția ființei nopții, Winter Tattum, în micul orășel din Maine, White Chapel, a reușit să disturbe atât liniștea orășelului cât și viața anostă a grațioasei Olivia Wayne. ©2019-2020 AstridRedd. All rights reserved.

¶Ai putea deduce că povestea mea este aceeași poveste pe care ai văzut-o de mii de ori în acele filme romantice pe Hallmark. Aceeași poveste pe care au trăit-o mulți oameni, iar restul au privit de pe margine cu sufletul la gură cum iubirea învinge totul. Dar nu te-ai putea înșela mai tare de atât. Povestea mea este întunecată și încâlcită. Băiatul, căruia oamenii i-au uitat numele, s-a hotărât să ardă lumea din jurul nostru, pedepsindu-mă astfel pentru păcatele unor oameni al căror sânge curge prin venele mele. Așadar, eu nu visez la un final fericit, ci la un final tragic. Pentru că, Skull a avut grijă să mă învețe ce înseamnă să-ți îmbrățișezi părțile cele mai întunecate și m-a forțat să gust din jocul primejdios al răzbunării.¶

"River face parte dintr-o bandă, umblă vorba prin liceu. Juliana se înțelege bine cu toată lumea. River poartă mereu după el aceeași bandană neagră, legată de încheietura mâinii lui stângi. Juliana portă mereu la gât același lănțișor din argint pe care l-a primit în copilărie de la cel mai bun prieten al ei. River își pierde timpul liber în 13th Street, locul unde se adună cei mai nebuni oameni din Bronx. Juliana adoră să-și piardă timpul liber făcând fotografii oamenilor de pe stradă. River nu se deplasează cu mașina, el vine la liceu cu placa de skate. Juliana preferă să ia la pas străzile orașului, pentru a putea surprinde în fotografiile ei cât mai multe momente. River reprezintă focul neîmblânzit, iar Juliana adoră să se joace cu orice flacără."