Când viața te lovește, nu uita că timpul tău în această lume este limitat. Poți să cazi, să suferi, dar întotdeauna să ai puterea să te ridici pentru că fiecare zi îți va aduce o altă provocare ce trebuie s-o accepți.

„Sunt un om care a ieșit din iad, femeie, și nu cu sufletul tocmai curat. Sunt surpat în mine însumi și nimeni nu poate schimba asta. Nici măcar timpul. Pentru mine timpul nu vindecă, din contră, cu cât trece, cu atât este mai rău. Sunt un bărbat extrem de instabil mental, emoțional și pe alte multe planuri. Și ca să nu fac rău cu această instabilitate a mea, m-am distanțat de prieteni, familie și chiar și de oameni în general. Sunt un bărbat care preferă singurătatea. Să se afle singur în pustiu, zile, săptămâni, luni sau chiar ani întregi, este ideal pentru el, dar și pentru ceilalți. Sunt un bărbat care are nevoie să se îmbete ca să poată adormi, să poată uita pentru o clipă și să nu mai simtă durerea care urlă în el. Sunt un bărbat care urăște faptul că încă este în viață, dar care este prea laș să și-o curme el singur. După cum vezi, sunt un bărbat plin de metehne, de care ar trebui să fugi cât poți de repede și să-ți ții la distanță de el orice sentiment. Ca un mic rezumat la toată pledoaria mea: sunt o epavă de bărbat. Și nu sunt deloc potrivit să fac parte din viața unei femei ca și tine. Crede-mă!"

Când pământul nu mai poate hrăni evoluția tinerilor, rămâne doar oraşul. Interesul, profitul şi furtul, toate sub semnul purpuriu al partidului, lasă inimii o mică şansă de a simți cu-adevărat. Elena şi Codrin sunt prinși în febra propagandei, dar pentru ei viitorul se clădește după regulile iubirii. Copertă realizată de Lea Armstrong

-Iubeşte-mă! mai spuse ea şi o văd conturată în lumină, cum îşi trase bretelele cămăşuței în jos şi pielea îi străluci sidefată. O bretea atârna neputincioasă pe braț, iar cealaltă coborâse bluza atât de jos că forma sânului ei se văzu strălucind ca un glob de lumină albă.

Prinsă între două lumi, cea reală și cea din vis, Monica încearcă să-și împlinească dragostea. Doi bărbați din timpuri diferite, Andrei şi Manoil, îi acaparează inima. Care este locul ei? Ca să prețuiești prezentul ai nevoie să cunoști trecutul. Iar ce-a fost demult are parfum medieval, cu războaie şi intrigi de curte domnească.

SEVER (nord) are un obiectiv bine pus la punct. Mii de oameni sunt smulși din case și duși departe de cămin pentru ca cei rămași să accepte să-și declare pământul statului. Vera reușește să fugă în România, la fratele ei, dar se află permanent sub pericolul repatrierii...

Are părul ud şi adunat în şuvițe rebele. E frumos. Mi se usucă deodată gura şi-mi trec repede limba peste buza de jos să... -Ai văzut ceva să-ți placă? îl aud parcă mai aproape. Copertă realizată de Lea Armstrong

Oricât de mult au colindat lumea, obosite și flămânde, păsările își fac cuib în locul pe care îl vor numi ,,acasă". Cu migală, din crenguțe împletite, căușul protector prinde contur, căptușit cu pene moi și multe sacrificii. Și acolo, din căldura trupurilor, se naște dragostea, care cere necontenit dovezi de afecțiune, apoi zboară în cercuri tot mai mari să cucerească lumea. Dacă păsările pot, atunci pe oameni nimic nu-i va opri să simtă, să construiască, să zboare...

O noapte magică îi dăruiește ursitul alteia. Când obiceiul pământului impune o nouă familie, blestemul inimii rănite o ajunge din urmă. Singura cale de scăpare este dragostea.

Erau așa de aproape că aburii de căldură ieșiți din gurile lor dansau împletindu-se în aerul rece. O mișcare a capului lui și buzele ei se deschiseră cuminți, ca floarea soarelui când lumina îi mângâie creștetul. Atingerea blândă, de mătase, se întinse leneșă să cuprindă conturul buzelor cu gust de chocolată. Împotrivirea doar gemea ca o răsuflare, dominată de curiozitate și de încă ceva... Ceva care paraliza mușchi și voință, ceva care umplea și erupea într-o toropeală dulce, ceva care voia mai mult...