So hey guys! I am a HUGE fan of the Raven Cycle (by Maggie Stiefvater) and have noticed a disturbing lack of fanfiction about it. So I'm trying to remedy that! Many of my stories will be about Pynch, because Pynch is life, but I will probably write about other situations as well, and I LOVE prompt suggestions! Thank you so much for reading my stories, I really appreciate it!

Din cauza lacrimilor să fi avut mereu starea asta, huh? Oare o sa iubesc pe cineva care să fie capabil să mă iubească la fel de mult?

"Sunt acolo.Nu mă vezi,nu mă auzi,poate doar mă simți.Te privesc simțindu-ți sângele îmbâxit de frică și groază.De ani buni pândesc acolo,într-o umbră,nebunește privind și așteptând momentul în care lama cuțitului îți va penetra pielea.So GO TO SLEEP..." "Nu e singur la pândă,nu el e mereu prădătorul.Poate mereu te privește,zâmbind de plăcerea fricii care umple fiecare parte din tine.Dar nu știe că și el e privit.Toți prădătorii devin pradă,la un moment dat.Credeți-mă...Don't go to sleep.You'll never wake up!" Doi criminali.Doua stiluri diferite de a ucide.Doua cai diferite de viata,si practic,doi dusmani care se iubesc in secret...Sau nu? Ce se intampla cand Jane se indragosteste de Jeff,iar el deasemenea ar face orice pentru iubirea ei? Viitorul li se schimba,caile li se intalnesc,si impreuna formeaza o pereche minunata de ucigasi nebuni.

Versul - libertatea gandului, rima - coerenta si muzicalitate, conceptul poeziei - enigma subconstientului, ...versul alb - toate luate impreuna si apoi aruncate haotic si Imprevizibil! © Donyas, 2011-2012

(+18) O poveste despre o fata care ramane orfana si care decide sa se mute intr-un alt oras. Dar acolo se aliaza cu oameni peiculosi si face lucruri pe care nu ar fi crezut ca le va face vreodata ajungand astfel sa se schimbe mai mult decat ar fi crezut ca este omeneste posibil, dar din fericire dupa atatea rele gaseste pe cineva care merita iubit...

~ De cand ma stiu mi-a placut sa compun, dar niciodata nu am pus accent pe asta. Incet, incet a devenit o pasiune care ma ajuta sa ma regasesc in momentele grele, sa ma exprim, sa comunic..mai simplu, ma reprezinta ! Deocamdata sunt o incepatoare, iar acestea sunt primele creatii. Poate aceste poezii nu sunt pline de neologisme si cuvinte profunde, dar nici nu trebuie pentru ca..din punctul meu de vedere, o poezie buna trebuie in primul rand, sa transmita sentimente, sa atraga atentia pentru ca "poezia este chipul sufletului", dupa cum spunea un mare scriitor. Tot ce mai pot spune este ca, aceste creatii au o mare valoare sentimentala pentru mine, pentru ca descriu mai mult sau mai putin starile prin care am trecut. Probabil deja v-am plictisit. Poate poeziile reusesc sa indeparteze aceasta stare. Sper sa va placa si..astept nerabdatoare parerile voastre !

[Nota:acesta este partea a II-a.Prima se numeste simplu:"Clubul Mortilor"] Viata de vampir se dovedeste a fi plina de surprize de toate felurile.Cu o tinta deasupra capului, un suflet pereche plin de secrete si mister si o slujba la un club pentru fiinte supranaturale,nu pot spune ca viata mea e plictisitoare.Un lucru e naspa totusi: alcoolul e inutil.Adica telea,cu ce ma mai fac eu lata acuma?Stiu, stiu, n-ar trebui sa imi fie mintea la alcool si la betie atunci cand suntem pe picior de razboi cu vrajitoarele, avem pe cap un viitor rege care pute ca un mar stricat(figurativ vorbind...desi daca ma gandesc mai bine....) si o gramada de intrigi si povesti ascunse....Vreau o aspirina ca incepe sa ma doara capul si pe bune de n-as vrea sa ma imbat ca lumea si sa aiurez, doar pentru cateva momente fara stres....

Jem a disparut. Unde? Asta e un lucru pe care Ash nu-l stie. Tot ce stie e ca trebuie sa se infiltreze din nou in Monarhie, locul pe care il uraste dar, in acelasi timp, la care tanjeste. Si sa ajunga sus. Sus de tot. Iar alte ordine continua sa vina. Devenind din ce in ce mai multe si mai rele. Si ce se intampla cu Jem cand se trezeste intr-un loc necunoscut, unde are doua variante? Sa fie momeala, sau sa fie o parte din acel loc. Si daca se va infiltra, ce s-ar intampla daca si-ar gasi acolo locul? Un loc caruia sa-i apartina, desi unii oameni nu sunt chiar persoanele pe care vrei sa le ai in jurul tau? Si daca amandoi si-ar gasi cate o persoana care i-ar face sa uite de celalalt? Ce sens ar avea sa mai suporte chinuri pentru a-l salva pe celalalt cand, pe zi ce trece, il uita? Si, in acelasi timp, chiar daca ar vrea sa renunte unul de celalalt, ce s-ar intampla daca cineva anume, nu si-ar dori asta? ... Unde sunt raspunsurile? Ei bine, le veti afla daca o sa citit. Si daca o sa reusesc sa postez. :)