Stau rezemat de un perete. De un perete, dar înconjurat de alți trei. Încolțit de toți patru. Toți patru, de un alb pur, fără vreo mică pată. Fără vreo mică pată, doar albi. Albi ca speranța, speranța moartă din interiorul fiecăruia dintre noi. Dar poate, poate că mai există o mică părticică rămasă, pierdută pe undeva, de speranță vie. Poate că așteptăm cu adevărat ca, la un moment dat, să dea năvală o ploaie măruntă, care să scurgă fiecare picătură de culoare din noi. Poate asta așteptăm, cine știe? Cine știe ce este viața, pentru ce a fost dăruită și pentru ce va fi, în continuare, folosită? Îți dau un pont, de încurajare : nimeni.

"Te cheamă ...probabil te vor chema ...iar atunci sa nu te impotrivesti !" Un roman controversat plin de mister si întâmplări tulburătoare in care tânăra Johnson de doar 10 ani se muta cu parintii ei in alt cartier neobisnuit unde linistea iti taie răsuflarea. Peste doar 1 an de la venirea lor in noul cartier ,micuta ii gaseste fără suflare in spatele casei si asa rămânând singura. ~ Au trecut 4 ani de la moartea parintilor si acum tanara in varsta de 15 ani va descoperi lucruri de neimaginat ce ii vor schimba total viata. ,,De unde venim noi, umbrele sunt peste tot "