{THG fanfic} A douăsprezecea ediţie a Jocurilor Foamei stă ca dovadă sângeroasă, gata să declare cum amânarea inevitabilului poate duce la o tragedie de proporţii uriaşe. Moartea îi va înghiţi pe toţi, iar cei mai nenorocoşi au parte de spectatori.

[Non Fiction] Un reading challenge, în care voi vorbi în fiecare zi despre o carte pe care am citit-o (Pentru că multă lume mă întreabă ce le pot recomanda, și și mai mulți ar deveni niște scriitori infinit mai buni dacă doar ar citi cărțile potrivite) Dacă există un singur lucru în jurul căruia narcisismul meu altfel latent explodează cu artificii, atunci acel lucru e chestiunea gusturilor mele în materie de lectură, muzică, și filme: sunt cele mai bune.

ELISA- the first diary

”cel mai rău e să ne amăgim singuri.”

”- Pentru totdeauna? îl întreb, și buzele i se curbează într-un zâmbet. Își împletește degetele în părul meu și râde, dar are o notă tristă în voce atunci când răspunde. - Cum altfel?” Se spune că oamenii trec peste morți și vise ca să salveze ceea ce iubesc. Ivan, un tânăr din Rusia secolului optsprezece, deschide fără ezitare o cale către o lume mai reală decât Biblia, mai neiertătoare decât arhangelii, și mai aproape de noi decât raiul. Ființe pentru care viața e un moment între amiază și cină îl farmecă și îl dezgustă totodată, iar, în încercarea de-a-și salva sora, îmbrățișează pierderea umanității cu brațe albe, moarte, albe.

Captivă, asta sunt...Nu sunt decât eu și alte 2800 de alte fete, toate cu aceeași soartă. Toate sfârșim în același mod dacă împlinim un an de la venire. Servite domino vestro aut mori. Acesta este motto-ul acestui loc...

⛔️ EDITATĂ + CAPITOL NOU ⛔️