" - De ce esti aici? il intreb. Satenul se uita la mine ferm, ochii lui albastri atintindu-ma. - De ce Martin? Nu inteleg! Vezi ca lucrurile merg bine, si pur si simplu apari si strici tot! Doar dispari! Te urasc! - Ba nu, nu ma urasti, imi ia obrajii in palmele lui. Nu ma urasti, chiar daca ar trebui. Nu o faci, isi lipeste fruntea de fruntea mea. Ma lipeste de copacul din spatele meu si isi zdrobeste buzele de ale mele. E gresit. Complet gresit. Dar nu ma pot abtine, imi suceste mintile fara sa faca nimic si ma abureste fara sa scoata vreun cuvant. E dependenta pura. El e drogul de care nu vrei sa te lasi "