,, Sunt Chara Canum, iar aceste vorbe, pe care inca le mai pot rosti si in care cred, nu se vor mai pierde intr-un van al infinitului absurd si al disperarii, ci vor fi auzite clar, chiar si din departatul capat opus al Universului " Coperta realizata de: https://www.facebook.com/BnXbIsInRageMode
Sunt un cadavru al simţământului ce umblă pe tărâmuri primejdioase ale minţii, mă scufund în nebunia mea şi mă las purtată pe valurile plăcerii de către el, demonul ce se plimbă liber prin mintea mea şi îmi controlează toate acţiunile. Sunt marioneta lui, prinsă în jocul distrugerii. Sunt a lui. Cover: Mara Karlberg...
Romanul este publicat la editura Quantum. Dragostea este otravă, iar otrava ucide. Ceea ce unul simte, celălalt neagă cu vehemență. Ea nu crede în iubire, el nu se poate sătura de acest concept. Aleg să se descopere cu ajutorul pianului, se resping prin acordurile viorii, se predau unul celuilalt prin muzică. Oare exi...
Găsirea unui inel pierdut pe plajă îi aduce lui Jennifer Rey mai multe probleme decât şi-ar putea imagina vreodată o femeie. În speranţa că va scăpa de bărbatul ce o torturează de ani buni, ea acceptă un pact cu acesta şi se preface iubita lui pentru o seară. Harry e fiul moştenitor al unei averi impresionante, da...
Plutește deasupra unei furtuni de stele, un suflet rătăcitor și scrie cuvinte de dor, cu cerneală de nor, pe filele unei cărți de viață. Să zburăm prin universul viselor!
Allison a crescut în permanenta şi obsesiva grijă a tatălui ei. După ce şi-a pierdut mama în copilărie, toată atenţia ei a ajuns să se învârtească doar în jurul părintelui ce i-a mai rămas. Dar când atinge pragul adolescenţei, Allison simte nevoia să guste puţin din nesăbuinţa vârstei, deşi acum îi este destul de greu...
Lumina îmbracă întunericul, iar moartea capătă contur sfârtecând amintiri. Sute dintre ele ca fluturi atrași de jocul flăcărilor, dispar în neant, arzând de vii. Douăsprezece ecouri prevestesc suferința, douăsprezece cântece preamăresc moartea. Luna-și revarsă cristalul razelor, adâncind sentimentul solitudinii, căci...
O vedea în fiecare zi la restaurantul său, comandând mereu aceeaşi cafea şi aceeaşi brioşă glazurată. Era frumoasă, cu păr creţ, maroniu. Ochii săi mult prea închişi îşi spuneau cuvântul, iar corpul său era firav. Era misterioasă şi intrigantă. Era specială şi deşteaptă. Era o pasăre ce ştia că trebuie să-şi ia zborul...