"Imi doresc sa nu te fi intors niciodata. Sa nu fi avut tupeul de a-ti mai arata fata aici. Aici unde stii mai bine decat oricine ce ai fost in stare sa faci. Aici de unde ti-a fost atat de usor sa pleci si unde iti este atat de usor sa te intorci si sa pretinzi ca nimic nu a fost real. Sa pretinzi ca ai uitat. Ca urmele nu sunt acolo unde le-ai lasat si ca ai tot dreptul. Nu ai niciun drept sa te intorci. Nu ai niciun drept sa indrepti lucrurile. Si mai mult ca sigur nu ai niciun drept asupra mea. Asa ca dispari intainte de a-ti lasa cicatrici pe care nu vei avea nici macar puterea de a pretinde ca nu le cunosti."

Raegan Stood știe că acolo unde există foc este iadul, iar acolo unde e iadul este și locul ei. Poate că lucrurile nu ar fi atât de rele dacă ar însoți-o cineva. Poate că focul din jurul ei va putea fi stins doar de un alt foc. Poate că va supraviețui în infern numai în compania celui care îl conduce. Și poate că iubirea dintre ea și Sebah Hank va învinge flăcările ce îi înconjoară sau... poate va deveni ea însăși una. *Necesită editare. All rights reserved ©Teresa Wojcik 2015

Allison a crescut în permanenta şi obsesiva grijă a tatălui ei. După ce şi-a pierdut mama în copilărie, toată atenţia ei a ajuns să se învârtească doar în jurul părintelui ce i-a mai rămas. Dar când atinge pragul adolescenţei, Allison simte nevoia să guste puţin din nesăbuinţa vârstei, deşi acum îi este destul de greu să mai iasă de sub protecţia tatălui ei, de profesie psiholog. Unul din pacienţii acestuia îi atrage atenţia lui Allison în mod deosebit. Harry se prezintă ca un tânăr fascinant, isteţ şi... cleptoman. Problema lui e rezolvată înainte ca ea să apuce măcar să îl cunoască, dar când se întoarce în viaţa ei, cleptomanul drăguţ şi respectuos îşi arată o cu totul altă faţă. Allison are parte de mai multă aventură decât îşi dorise vreodată, atunci când e răpită de un bărbat ai cărui demoni interiori pot fi învinşi doar de iubirea ei... şi apoi de moartea ei.

Pentru că ei sunt trandafiri, iar eu o simplă păpădie... Cine sunt? Nimeni. Ce sunt? Nevăzută. Neauzită. Nedorită. Asta dacă sunt ceva... Coperta de @xenomorphius

"Nu. Iesi afara din capul meu. Iesi afara. Nu te mai suport. Cu toate zambetele tale nenorocite si cu toate tachinarile tale aparent inocente. Ia-le pe toate si pleaca. Pleaca. Dispari. Nu ai fost satisfacuta pana in momentul in care m-ai rupt in doua si m-ai atins pe dinauntru. Pana cand bratele tale s-au incurcat in venele mele. Nu ti-a ajuns. A fost suficient in momentul in care mi-ai rupt coastele si plamanii si mi-ai atins inima. Iar acum rupi ventriculul drept de cel stang doar ca sa simti cum bate inima mea pentru tine."

Dragoste/Fantezie Al doilea volum din seria „Atinși de flăcări". Joy Dalton e din nou în Syracuse iar viaţa pare să îşi urmeze făgaşul normal. Chiar dacă tânăra trebuie să se obişnuiască cu schimbările majore ce au avut loc, Joy este mulţumită că oamenii la care ţine sunt bine şi problemele par a fi departe de se arăta din nou. Însă liniştea de dinaintea furtunii este înşelătoare; într-o singură clipă, tânăra este martoră la dispariţia pe vecie a majorităţii persoanelor pe care crezuse că reuşise să le salveze, iar prieteniile vechi sunt rupte cu sălbăticie, aliaţii sunt de fapt duşmani şi ajutorul vine de la cine te aştepţi mai puţin. Va scăpa Joy şi de data aceasta de umbrele ce doresc să o tragă după ele în întuneric? Şi, mai mult decât atât, la finalul luptei, Hades și restul persoanelor dragi îi vor mai fi aproape, la fel ca prima dată? Toate drepturile rezervate (C) Vochițu Elena Îi mulțumesc lui @-Demons- pentru copertă. ♥

PĂPUŞARUL "Destin simplu sau calculat, Motivul morții sufleteşti Mă bântuie neâncetat, Aştept iubite să-mi şopteşti. Pierdută-i ziua decisivă Când egoistă ai plecat, Tu, fericirea mea nocivă Tu, ființa mi-ai ruinat! Acum, în înserarea vieții, Sub măşti 'negrite mă feresc, Stând pe mormânt, din laşitate, În Lumea Orbilor trăiesc." -Alina Gabriela Toate drepturile rezervate, ©VesnicRatacitoare ! Copertă realizată de AmberBllack. Mulţumesc din suflet, draga mea!

CARTE NEEDITATĂ " Dacă nu exprimi vreo emoție, nu înseamnă că nu trăiești una. " Megaloman. Acerb. Ardent. Maximilian Browns își petrece majoritatea vieții construind un zid acaparant și tulburător care să-l apare de-o posibilă ea. Treptat, cărămizile indiferenței, misteriozității și durității formează un scut de neclintit, însă el continuă să ducă o luptă nesfârșită cu oamenii din jurul său. Spontană. Sociabilă. Emotivă. Maria Weaver, dezinvoltă și curioasă din fire, reușește să distrugă zidul într-un timp concis și remarcabil, odată cu apariția ei în viața lui. Reprezentând o simplitate în nuanțe, continuă să lupte împotriva unui alexitimic în negare. Lăsat acum vulnerabil și neputincios, amintirile revin, rănile se redeschid, însă pansamentul nu întârzie să apară. All Rights Reserved 2013-2017 EvaAse NECESITĂ EDITARE

După câteva pahare de alcool şi o sesiune de plâns, ea are îndeajuns curaj să îl provoace, iar el să accepte. Ori poate prea puţin să o refuze. Dar câteva îmbrășișări şi sărutări laolaltă cu paharele de alcool nu şterg trecutul şi nici nu le dă aripi să zboare peste obstacolele ce le apar în cale. Şi când încep să lupte de aceeaşi parte a baricadei, un alt război se dezlănţuie. Un război în care cel ce pierde, nu îşi pierde doar mândria ci şi mintea şi inima laolaltă. Un război în care fiecare se luptă cu el însuşi. Un război în care chiar şi cei puternici pierd. E aşa uşor să cazi... El sau Ea? Cine cade primul? Dar cine pierde? #4 Fictiune Generala 05.10.14