În minte mi-e ceață. Vino şi fă lumină.

Discriminarea si răutatea întâlnită de M.C în lumea cotidiană face ca psihicul ei fragil să cedeze . Astfel , M.C ajunge sa ia decizii pripite , iar consecințele sunt pe măsură... Singura ființă care o înțelegea pe Mica Ciudată va fi rănită și o va abandona în cele din urmă . Rămasă singură fata va ajunge o ciudată depresivă...

"Lexi?" Întreabă el punând mana peste obrazul meu,dar eu mă m-am tras și m-am ridicat de pe pat. "T-tu ai fost în tot acest timp? Tu Îți dai seama ce spui?" Îl întreb eu enervata și trădată în același timp. "Înțelege ca nu am vrut sa te pierd." "Nu ai vrut sa mă pierzi? Dar nu te-ai gândit ca m-ai răniți ascunzând acest secret? Nu iti dai seama cât de grava este situația în acest moment? Tu ești cel din cauza căruia am dus viața aia oribila în orfelinat! De asta simțeai acea mila pentru mine. De ce? De ce nu mi-ai spus? " am zis eu urcând tonul din ce în ce nai sus ajungand ca în ultima propoziție sa tip la el. "Pentru ca...la naiba! Te iubesc ! Si ti-am zis ca nu vreau sa te pierd !" Spune el și se ridica de pe pat incercand sa ma prindă de mana ca sa mă tragă lângă el ,dar am fost mai rapida decât el și m-am dat trei pași în spate. "Nu..."