- Mă iubeşti? mă întreabă ea sub clar de lună. - Da. - Mult de tot? - Mult de tot. - Şi ai putea face totul pentru mine? - Aş putea, afirm eu incredere. - Dacă mă iubeşti mult de tot şi zici că ai putea face totul pentru mine, atunci, te rog, să nu mă mai iubeşti. - ...

Voi posta aici diverse poezii care mi-au placut mie si care sper sa va placa si voua.

După câteva pahare de alcool şi o sesiune de plâns, ea are îndeajuns curaj să îl provoace, iar el să accepte. Ori poate prea puţin să o refuze. Dar câteva îmbrășișări şi sărutări laolaltă cu paharele de alcool nu şterg trecutul şi nici nu le dă aripi să zboare peste obstacolele ce le apar în cale. Şi când încep să lupte de aceeaşi parte a baricadei, un alt război se dezlănţuie. Un război în care cel ce pierde, nu îşi pierde doar mândria ci şi mintea şi inima laolaltă. Un război în care fiecare se luptă cu el însuşi. Un război în care chiar şi cei puternici pierd. E aşa uşor să cazi... El sau Ea? Cine cade primul? Dar cine pierde? #4 Fictiune Generala 05.10.14

IPOCRÍT, -Ă, ipocriți, -te, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Persoană) care se arată altfel de cum este; (om) prefăcut, fățarnic. 2. Adj. (Despre manifestări ale oamenilor, fizionomie etc.) Care trădează, arată ipocrizie. - Din fr. hypocrite.