ești ca floarea care crește în gradina bunicii. atât de frumoasă încât nu o poți atinge fiindcă o distrugi iar eu nu vreau asta. copertă realizată de: @scelestic

❝ unde pleci? este 4 dimineața! departe de locul acesta afurisit. ❞ locul #12 - proză scurtă [07.12] copertă de: everything-now {mulțumesc}

"-Ce are ea si nu am eu?"

Eu voi rescrie această carte! P.S: Am doar volumele: 3,5,6. Sper să nu vă dezamăgească acest lucru... Îmi pare rău.

Hei! Aici o sa gasiti lucruri despre zodii! Enjoy it! ;)

Un joc bun trebuie să fie distractiv, să aibă o poveste interesantă și personaje bine conturate sau să prezinte un sistem inovator care să pună la încercare îndemânarea jucătorilor. Un joc excelent trebuie să aibă toate cele trei elemente de mai sus și încă ceva în plus. Last of the Heroes, la apariția sa, nu întrunea niciuna dintre condițiile care l-ar fi putut clasifica drept un joc bun. Cu timpul, însă, compania producătoare, Arc Games Entertainment, i-a adus tot felul de îmbunătățiri, scoțându-l astfel din anonimat. Devenind un joc bunicel, acesta a început să se răspândească pe tot globul, aducând companiei profituri tot mai mari. La scurt timp după ce Marc Evans își creează cont și începe să joace Last of the Heroes, el trece prin câteva experiențe îngrozitoare: devine martorul unor scene macabre, în care oamenii sunt omorâți în fața lui de către un individ ascuns în spatele unei mantii negre. Mai mult chiar, Marc simte agonia victimelor de parcă el ar fi cel ucis. Din acest motiv, renunță să mai joace. Dar coșmarurile nu dispar, îl urmăresc chiar și după ce se îndepărtează de tehnologia de realitate virtuală. Cu timpul, învață să se descurce cu aceste experiențe, dar devine tot mai retras, tot mai închis în el. Într-o zi, însă, descoperă că acele crime nu se petrec doar în mintea sa, ci sunt cât se poate de reale. Pus în fața acestui adevăr cumplit, hotărăște să se întoarcă în joc, acolo unde a început totul, și să pună capăt coșmarurilor. De data aceasta, fuga nu mai este o opțiune.

Amazing artwork and helpful tutorials!

Hamilton Academy of the Arts. The school Sydney Acosta moved to all the way from Toronto, Ontario in a barely known city. After the divorce between her mother and father, she's stuck by her mother's side, following her to another city in Canada. Her emotions are expressed through the one thing she loves doing: dancing. Lucas Cahill is a quiet, almost outcast in the school. His twin brother, Joseph, better known as Joey, is the best known guy in school. He's considered popular, cooler and better looking than his brother despite the two having the same face. At school, Joey doesn't acknowledge his brother, at home and in the past they are inseparable with the excuses from Joey tolling up over time. His isolation and other emotions are expressed through his art. The two seventeen year olds are connected in their different forms of art in a teenage story filled with drama, sarcasm and loads of creativity. "My drawings are like stick figures compared to anything you draw. You could draw the world's ugliest frog and it will still turn out beautiful. Lucas you're an amazing artist." "So are you." He said quietly, looking up at me with his soft, heartwarming eyes. "How?"I couldn't draw for shit. "Because you are a dancer. Dancing is an art. And you are an amazing dancer." Cover~ xThePineappleGirlx #15 Teen Fiction (11/12/16)