oare doar pura intamplare? PREMIU WATTYS 2016 - proza scurta #1 in proza scurta 10. 12. 2015 #8 in proza scurta omgg!! - 12. 12. 2015 #18 in proza scurta - 16. 08. 2015 #17 in proza scurta - 16. 08. 2015 #15 in proză scurtă - 17. 08. 2015 Cover by Annekristall

Mă făcea zilnic idiot şi începeam să o cred. --> creditele pentru copertă @-astrophilee

"Te iubesc!"

IN CURS DE EDITARE! Ayden: De ce ai unghile roase? Zola: Te interesează? Ayden: Iti zic pentru binele tău, nu o face. Nu vreau să stiu ca intr-o zi vei suferii si tu. Zola: A mai suferit şi altcineva? Ayden: Zola, nu asta e ideea. Doar nu o face. Promiti? Zola: Uhm, eu... Ayden: Ştiu, e greu. Ascultă Zola, stiu ce simti. Simt asta din privirea ta arzatoare ce mă tinteste mereu. Fața ta imi exrpima atasament, in momentul de față. Nu vreau încă o inimă pierdută. Zola: Eu nu simt nimic pentru nimeni... Ayden: Nu te mintii singura, vei regreta mai tarziu. Zola, ăsta e un paradis intunecat. Nu-l incerca. Odată ce vei calca in el, cale de scapare nu vei mai gasi. Nu vreau sa stiu că cineva are nevoie de prezența mea continuă... Zola: Eu nu vreau nimic intunecat si nici un paradis. Nu ştiu despre ce tot vorbeşti... Ayden: Aa da? Atunci de ce pieptul tau se ridica din ce in ce mai repede? Zola, fiecare pas provoacă o zgarietura. Si sti ce provoaca mai multe zgarieturi? O rană. Rănile trec greu. Crede-ma, nu le poti astupa. Vrei rana asta? Vrei sa o simti pana te va da peste cap? #26 în proză scurtă (11 Nov 2016). #22 în proză scurtă (18 Nov 2016). #19 în proză scurtă (19 Nov 2016). All rights reverved @Patrusprezece. Orice mică idee furată se pedepseşte conform legilor Wattpad.

”cum te cheamă?” - citi ea de pe bilețelul de la el. ”numele meu e mai puţin important, atât timp cât tu nici nu te arăţi” - îi scrise ea înapoi și puse bilețelul lângă automat.

el, ea si o pata de cafea!

Быть толстушкой и от обиды жрать будерброды? Вам не знакома анарексия,вам не знакомо чувство свободы.

După ce i-a fost frântă inima, s-a decis să îi trimită un email fostului. Dar mesajul nu a fost trimis. Ea nu știa că și el făcea același lucru. Drepturi de autor : Verxielle Belen. ( @disperks )

Între esenţă şi aparenţă se cască o prăpastie adâncă sau se întinde un drum sinuos. Poetic sau mai puţin poetic, oricum ai spune-o, există o diferenţă extrem de mare între cele două şi fiecare cuvânt sarcastic aruncat poate fi o cărămidă din zidul pe care l-ai construit pentru a-ţi proteja sufletul odată fărmiţat. Se va reface dincolo de zid? Sau sub influenţa pietrelor va deveni asemeni lor, respingând orice sentiment? Trăind o viață între lumea de hârtie a cărților și forța realității care se luptă în permanență pentru a o acapara, Amy Stephenson încearcă să își ducă existența în condiția visătoare și nonconformistă pentru care e renumită. Iubind întunericul și misterul, ea se refugiază dincolo de lume, sub protecția zidului de sarcasm, minuțios construit cu propriul efort. Dar când un mister își va deschide calea chiar sub ochii ei, ce va alege să facă? Îl va lăsa să dăinuie în beznă, rămânând sub protecția propriului zid? Sau va încerca să aprindă întunericul, expunându-se ea însăși la lumină?