Am auzit ca se obisnuia ca logodnicele sa scrie o scrisoare iubitilor lor. O scrisoare despre iubirea ce le-o poarta. O scrisoare in care sa vorbeasca despre drumul pe care l-au parcurs impreuna si despre drumul pe care il mai au de parcurs. Iar scrisoarea urma sa-i fie daruita mirelui in ziua nuntii, ca un semn al pretuirii. A mea ar suna cam asa.

Jocul poate fi de atat de multe feluri. Poate fi unul nevinovat, sau o inscenare haotica in toata regula. Poate fi unul distractiv, ludic, sau o adevarata lovitura nimicitoare. Poate fi un joc corect, sau unul al naibii de murdar. Pot exista reguli, sau nu. Si nu in ultimul rand, poti sa alegi daca vrei sa fii pradatorul sau prada. Totul pana aici e clar si perfect rational. Dar partea cea mai grea vine atunci cand realizezi ca ai pierdut si nici macar nu stiai ca ai inceput sa joci.

-Spune-mi ca esti a mea! Ii ordona acestra, fixand-o cu privirea lui verde intens. -Sunt a ta. Acum si pentru totdeauna, ii raspunse aceasta, fara a ezita nici o clipa. -Spune-o din nou. Spune-mi ca esti a mea si nu vei mai pleca de langa mine. -Sunt a ta. Si voi ramane cu tine pana cand moartea ne va desparti. Jur.

S-a temut întreaga ei viaţă de obscur, de acel întuneric impenetrabil ce a ajuns să fie martorul tăcut al inimii ei.

A fost odată ca niciodată, într-un Regat îndepărtat, un Vis de o viață ce fu spulberat. La aflarea veștii, Speranța și Dorința, veniră-n mare grabă să îmbărbăteze Visul, acum dezolat. Trecură multe zile cu nopți pustii și seci, în care Visul singur vărsa amarnic lacrimi, sărate și reci. Speranța și Dorința degeaba încercară să împodobească Visul cu cheful de trai de odinioară. Căci numai când Iubirea li se alătură, Visul simți chemarea de a împleti din nou, Speranța și Dorința-n inimile lor.

Povestea lui Nick Holt. A treia din miniserie. O altă seară de sâmbătă, o altă noapte albă. Cluburi, femei şi multă distracţie. Nimic nou sub soare. Era seara lor. A băieţilor. Curios lucru, fiindcă niciunul nu avea nevoie să dea explicaţii nimănui pentru orele petrecute departe de casă. Niciunul nu avea soţie, iubită, sau logodnică. Şi nici nu îşi doreau. Viaţa este prea frumoasă şi scurtă pentru a te lega de orice nebună care se aşteaptă să duci gunoiul din proprie iniţiativă, sau să laşi capacul de la toaletă în jos, de fiecare dată. Desigur, fiecare avea motivele lui pentru care nu făceau asta, dar asta era un lucru prea puţin important. Fiecare îşi avea experienţele lui, sau crezul lui, pentru care nu aveau până acum o relaţie stabilă. Marcus, un afemeiat notoriu, e îndrăgostit de singura femeie cu care are o relaţie platonică, Karen. Liam e un bărbat normal, care nici nu caută, nici nu fuge de femei. E mulţumit să îşi trăiască viaţă, aşa cum îi e dată zi de zi, până când una dintre ele îl aduce în contact cu prietena cea mai bună a lui Karen, Annie. Nick în schimb, e divorţat şi sătul până peste cap de sexul opus şi ifosele acestuia. Viaţă îi cam joacă feste însă, atunci când pleacă într-o călătorie de afaceri cu singurul translator liber la acea oră, Victoria. ****Urmează: Ultimul dar nu cel din urmă, Logan, un afacerist şi un celibatar convins, e pus în faţă unei situaţii dificile pentru el, atunci când fosta colegă din liceu şi faţă de care el fusese îndrăgostit, este domnişoară de onoare la nunta surorii sale. ****în momentul în care vor fi postate, poveştile se vor găsi separat pe pagina mea de profil. Nu vor fi postate sub forma unei singure poveşti cu mai multe părţi. ______________________________________________________________

Distrusă emoţional după ce un incendiu violent a curmat viaţa părinţilor ei, Amber este luată sub aripa protectoare a familiei Winchester, părinţii celei mai bune prietene a ei, Jessie. La scurt timp, ea şi Logan, fratele lui Jess devin atât de apropiați, încât el este singurul ce o vindecă, cu adevărat de temerile ei. Locul de pe trupul ei unde focul a reușit să o ajungă înainte de a se pune la adăpost, este acoperit cu un tatuaj. Un motociclist fără chip, îmbrăcat cu o geacă de piele. Logan. Iar pentru a-i acorda curajul să își facă acel tatuaj, el îi promite că în schimb își va face și el unul. Urma buzelor ei din noaptea în care au făcut prima dată dragoste. Și astfel ia naștere un pact. Un singur tatuaj bătut pe două trupuri diferite. Un singur limbaj. Urmele buzelor ei pe geaca lui de piele. ****

****povestea lui Liam, nr 2 din miniserie**** -1povestea lui Marcus-dimineti in camas lui(postata) -3povestea lui Nick(urmeaza...) -4povestea lui Logan(urmeaza...) O altă seară de sâmbătă, o altă noapte albă. Cluburi, femei şi multă distracţie. Nimic nou sub soare. Era seara lor. A băieţilor. Curios lucru, fiindcă niciunul nu avea nevoie să dea explicaţii nimănui pentru orele petrecute departe de casă. Niciunul nu avea soţie, iubită, sau logodnică. Şi nici nu îşi doreau. Viaţa este prea frumoasă şi scurtă pentru a te lega de orice nebună care se aşteaptă să duci gunoiul din proprie iniţiativă, sau să laşi capacul de la toaletă în jos, de fiecare dată. Desigur, fiecare avea motivele lui pentru care nu făceau asta, dar asta era un lucru prea puţin important. Fiecare îşi avea experienţele lui, sau crezul lui, pentru care nu aveau până acum o relaţie stabilă. _________________________________________________________ Și s-a întâmplat ca într-o zi de iarnă, privirile lor să se întâlnească, și ceva între ei să prindă viață. Poate era un curent electric, poate o legătură nedifinită, ca un fel de tensiune nefirească, sau poate era iubire. Cert era că, în acele nopți lungi și dimineți reci de iarnă, ea să se simtă extrem de comfortabil și încălzită, purtând doar parfumul lui.

Bătrânii spun că Zburătorul este un demon, de o frumuseţe răpitoare, care tulbură minţile şi simţurile fetelor tinere făcându-le să tânjească iubire. Oare chiar aşa să fie?