"Nu există demoni mai puternici decât cei creați în propria noastră imaginație."

Jocul poate fi de atat de multe feluri. Poate fi unul nevinovat, sau o inscenare haotica in toata regula. Poate fi unul distractiv, ludic, sau o adevarata lovitura nimicitoare. Poate fi un joc corect, sau unul al naibii de murdar. Pot exista reguli, sau nu. Si nu in ultimul rand, poti sa alegi daca vrei sa fii pradatorul sau prada. Totul pana aici e clar si perfect rational. Dar partea cea mai grea vine atunci cand realizezi ca ai pierdut si nici macar nu stiai ca ai inceput sa joci.

Nu sunt ruptă dintr-o carte de ficțiune proastă, însă port povara unei atingeri mortale. Încă dinaintea nașterii mele, moartea mi-a fost mamă. Am crescut în sânul ei cu o pereche de ochi schimbători- uneori de demon, alte ori de înger- cu o pereche de mâini capabile să omoare cu o singură mângâiere pe obraz și vise ciudate despre ce îmi este hărăzit mie și altora. Am ascuns și negat totul cu stângăcie multă vreme. Însă David a răsărit de nicăieri și într-o singură zi a reușit să-mi afle secretul. Mi-e teamă și lacrimi îmi șiroiesc pe obraji, căci știu cine va fi următoare victimă colaterală a puterilor mele. Întâi a murit mama.Urmează David. E numai o chestiune de timp până când puterile mele vor reuși "accidental" să îl ucidă.

Viitorul ni-l putem modela după cum vrem. Viața este un lut căruia voința îi dă forma. - Liviu Rebreanu