Butterfly11_
- Reads 321
- Votes 58
- Parts 15
„E ciudat să te trezești cu gândurile învrăjbite pe viață. Să nu-ți dorești speranță la mai bine ci să privești noțiunea timpului cum își dezmembrează durerile. Suntem o întreagă comunitate. Un univers. O lume întreagă cu mii de suflete, mii de corpuri,mii de fețe ce așteaptă să fie cunoscute. Pentru a cunoaște oamenii avem nevoie de speranță. De ce nu mai avem speranță?
Suntem întâlniți ca oameni fără suflet ce și-au perpetuat specia. Ce au dat naștere unei alte generații, suntem priviți ca persoane egocentrice,dar de ce? Tot ce am făcut a fost să ne înmulțim,să creem alte fețe,alte corpuri,alte suflete micuțe ce sunt în căutare de speranță. Suntem oameni nevinovați incluși în întregul cerc al umanității. Visăm,dorim,obținem. Acesta este ciclul vieții. "