Buna , aceasta carte am facut-o cu un motiv anume : Sunt bantuita... Mereu simt un spirit malefic care ma vede in fiecare zi . Ajutor....

Singurătatea e singurul sentiment care mă face să mă simt bine. O dată ce am terminat liceul, mi-am abandonat "familia". Adăpostindu-mă într-o căbănuță în mijlocul pădurii. Răul e aproape, îl simt. Poate nu sunt singura persoană din pădure.

"Auzeam la școală cum vorbeau copii despre o casă bântuită.Spuneau ca este acea casă părăginita și bătrână aflată la periferia orașului.Copii din școală noastră sunt ciudati,nu pot înțelege ca la periferie stau toți tâlhării și hoții și nu vroiau să creadă ca arăta în halul în care arata deoarece nu mai are nimeni grije de ea.Intr-o zi m-am hotărât sa imerg alături de colegii mei la ea să le arat ca nu e nimic de care să le fie frică,dar de atunci totul s-a schimbat și când în sfârșit credeam ca totul s-a terminat,am aflat ca deabea atunci începuse.