Știi?
No description
"Nici dacă aş rămâne fără pix nu m-aş opri din scris, că eu scriu cu sufletul Nu spune tu că sunt creaţia vreunui zeu Daca aş rămâne fără hârtie tot aş scrie, că eu scriu pe corpul meu Nu spune tu că ochii sunt oglinda sufletului, că ei râd şi el plange Versul ăsta e menit, orice teama să-l alunge Scriu cu sufletul...
În întunericul vremii pășesc, Simt în tălpi cioburi de durere. N-aș fi crezut că te găsesc, Căutând luna, într-o noapte fără stele.
Întunericul mă arde, Îmi sfârâie arterele în piele. Organismul se duce de râpă... Printre nori însângerați Îmi fac veacul...plină de alcool; Ard mocnit. Lichidul maroniu curge-n vene... Mă-nec în veninoase gânduri, În abis îmi petrec eterna existență.
Las durerea sa-mi arda amintirile, Cu ochii goi, ignor toate privirile. E greu sa te pierzi pe tine, dar cu timpul, Te resemnezi, si iti afli verdictul.
A te opri o vreme din vorbit echivaleaza cu incercarea de a goli cuvintele de putere, de a te elibera de influenta lor sufocanta.