"Iubirea pe care o simt pentru tine a fost depusă în totalitate aici, pentru că inima mea nu știa cum să-ți spună în față..." "Dar... cum vei reacționa? Oare m-ai putea iubi în ciuda esenței mele atât de îndepărtate de normalitatea lumii tale? Oare ai putea să mă accepți atât de complicată și timidă cum sunt? Mă îndoiesc... Dar în același timp inima mea vrea să creadă. Vrea să creadă că m-ai putea iubi." Guinevere s-a refugiat în iubire toată viața, căutând acea persoană care să-i facă inima să bată. Dar, când îl găsește pe Darren, soarta încearcă s-o îndepărteze cât mai mult de el. Timiditatea, standardele, condiția socială, părinții, totul pare împotriva ei. Și totuși găsește soluția salvatoare. Ghidată de Alisha, cea mai bună prietenă a ei, alege să facă o mișcare extrem de periculoasă, trimițându-i băiatului o scrisoare în care își așterne inima. Totul pare a se îmbunătăți, dar nimic nu este ceea ce pare. ❤❤❤❤❤❤ ♥ Coperta superbă este creată de @-elysi4n ❤ ♥ Publicată: 31.01.2019 ♥ Finalizată: 26.01.2020 ©Paula Teodora Caia

Nu o putea răni pe Arianne a lui pentru nimic în lume. Ar fi preferat să calce pe cuie, decât s-o lovească pe ea. Cât o mai iubea, și cât se mai detesta pe sine pentru această iubire. Toți credeau că ea are nevoie de el, de protecția lui, de banii lui, dar de fapt, el era cel care nu putea trăi fără ea. Avea nevoie de Arianne ca vara de ploaie. Totuși, o strânse dureros de maxilar, făcând-o să icnească, dar nu putu să continue. Slăbi strânsoarea și o privi cu părere de rău. - Să nu mă mai părăsești niciodată, Arianne. Te implor, nu mai pleca niciodată de lângă mine. Cel mai puternic om din Europa era neputincios în fața unei femei care se afla mult sub statutul său social.

Ea este doar o umbră... Este doar o bucată de metal, un robot care nu o va înlocui niciodată pe adevărata ea. M-a mințit, m-a trădat, m-a jignit, m-a călcat în picioare şi nu a regretat nici măcar o secundă că a procedat cu mine într-un mod atât de josnic. De fapt cum putea să o facă, ea nici măcar nu simte, nu trăiește, nu ştie a iubi, a visa, a zbura pe aripile speranței, a alerga, a râde, a plânge, a-i fi frică ca mai apoi să se refugieze în brațele persoanei apropiate. Este, pur şi simplu, o statuie cu o inimă de piatră care niciodată nu va bate într-un ritm cu durerea mea. Nu va înțelege că eu devenit un om bolnav mintal sufăr și mă simt atât de singur, uitat, neînțeles de nimeni în acest uriaș univers. Sufletul meu este distrus demult şi ar dori să te regăsească, să îți simtă sinceritatea, dar nu reușește, fiindcă tu ești doar o umbră în viața mea pustie... O copertă minunată realizată de @Rachelle275 Mulțumesc din suflet❤

,,Răceala pământului mă ținea imobilizată. Și totuși mă mișcam și mă priveam parcă din exterior. Nu mai simțeam nici durere, nici foame, ci doar o răceală ce dispărea treptat. Mi-am trecut mâna prin fața ochilor și mă uitam la ea. Devenea din ce în ce mai transparentă, fiind conturată doar de o linie fină, albicioasă, asemenea ceții. M-am întors cu spatele și am strâns ochii, încercând să-mi șterg de pe retină imaginea unui corp fără viață, țintuit la pământ. Imaginea corpului meu." Copertă realizată de --------> MeganLight

,, - Nu mă mai răni! şopti ea cu o voce tremurândă, privindu-l în continuare în ochii adăugați superb la fața perfect construită, albă şi curată fără nicio impuritate. Zâmbetul îi dispăru şi fu înlocuit cu o figură serioasă şi răutăcioasă care o îngheță mai tare. Pufni răutăcios şi zise în şoaptă: - Nu te rănesc... Te ucid! " Simte cum timpul arde! Vezi cum flacăra se ridică până la vârful acului de ceas, acoperind cu totul cifrele aurii ale vieții noastre. Într-adevăr, doare când se vede ceasul făcându-se scrum puțin câte puțin, dar un simplu argument: NU STINGE FLACĂRA... E A TIMPULUI! ,,Timpul e o fiară care are nesfârşita răbdare de a înghiți totul". Fiecare minut, fiecare secundă, fiecare moment poate deveni o provocare după ani întregi de parcurgere a unui drum spre o formare normală a vieții. A unui drum al inițierii. Exact aşa a decurs viața adolescentei Elizabeth Smith, fata cu părul din naştere precum un foc neastâmpărat şi cu aspirații normale de elev până la un anumit punct. Aici intervine demonstrația schimbării în etapa ei de adolescentă când un vis o urmăreşte în fiecare noapte. Când încearcă să găsească răspunsul acestui vis, timpul devine inamicul ei şi totodată calea ei spre fericire totală. Folosindu-l greşit, poate să distrugă tot ce iubeşte sau să îşi îndeplinească cele mai arzătoare dorinţe. Doar că atunci când reuşeşte să dobândească prețioasa armă a timpului, totul scapă de sub control şi ea devine pur şi simplu o țintă în ochii tuturor care vor să dețină puterea absolută pentru propriile interese. Decizii grele şi răsturnări de situații îşi fac apariția. Odată cu acestea apare şi înțelepciunea. Încetul cu încetul nu va mai fi doar o simplă liceană... va fi mult mai mult: INVINCIBILĂ!

-Te iubesc- două cuvinte fără sens,fără nici un pic de coerență.O propoziție ce nu există în vocabularul lui Andrew.Nu a simțit iubirea nu a primit iubirea nu înțelege ceva legat de iubire.A avut tot ce și-a dorit pe plan material.Toate fetele din liceu la degetul mic,popularitatea,aroganța.Tipul ăla admirat de toată lumea pentru care ai da orice să îi intrii sub piele.Cu o postură impunătoare cu o privire de gheață ce te străpunge până la oase.Trăia pe priniciul ăsta:Am văzut am plăcut am avut am șters-o.Cam așa se comporta cu fetele o noapte și nimic mai mult.Totul se schimbă când o întãlnește pe ea Candice.Fata cea timidă ce nu prea are mulții prietenii.Se simte fascinat de ea întru-totul. El-arogant,șarmant,temperamental,posesiv. Ea-timidă,încăpățânată,inocentă,vulcanică. O petrecere,o întâmplare o poves te de dragoste.Pentru prima dată Andrew îi lasă un gust amar lui Candice.Nu îl suporta dar soarta îi face să fie mereu unul în preajma celuilalt.Andrew acceptând-o pe Candice ca o nouă provocare să o bifeze pe lista lui interminabilă de fete avute la pat apoi să nu îl mai intereseze.Fiecare încercare fiind eșuată devenid dependent de ea și de tot ce ține de ea.Secretele,posesivitatea și încăpățânarea când se bat cap în cap ajung la o relație toxică.Se despart dar destinul îi vrea împreună.Se vor iubi până la adãnci bătrâneți sau se vor distruge? Îi spun lui Andrew să se ducă dracu.Îmi răspunde că oriunde ar fi trimis tot la mine se întoarce. +18 Drepturile rezervate

It was not yet dark and the deserted stony path was partly lighted by the dim glow of street lamps. The deadly silence of the place was often disturbed by the shrill cry of hyenas... " Darling don't stop following me... don't stop running your fingers through my hair... don't move your lips away from mine... don't stop haunting my life as you do every day... come back please "....... " It's about to be dawn... I should leave... don't worry... your Dark Darling is always beside you..." To tie up any object, the presence of a rope is necessary. A rope gets the strength to tie up any object from threads or fibers as it is made up of millions of threads. Now, the question is with what kind of rope can love be tied up? Love is made up of Belief and Belief is such a rope which is woven with the thread of Truth. Now the question is what is Truth? Is Truth what we have seen or what we have thought? Neither of them is Truth. My truth is that, in which I have already believed in and Belief is that, which I have already considered as Truth. In the present world Truth and Belief are the two sides of the same coin. Where there is no Trust there is no Belief and vice versa. So if you want to know someone's Truth then believe in her/him/it. ~ NOTE ~ This is a "Romantic-ScienceFiction" web novel. Read my story and get the essence of love. If you like it then don't forget to vote me and share the story to all possible social media and help me grow. THANK YOU buddies !! LOVE YOU ALL!! ~

În această carte veți găsi povestiri moralizatoare, în care sper să vă regăsiți cu toții. Vor fi poate multe cunoscute, vouă, dar vă asigur că vor fi multe altele la care nici nu vă așteptați și care, cred eu, vă vor sensibiliza inimile! Viața ne învață zi de zi multe lucruri și diferite totodată, iar noi trebuie doar să ne dăm seama și să știm cum să reacționăm! Spor la lecturare și dacă vă fac plăcere, capitolele care vor urma, nu uitați să îmi scrieți în comentarii sau să dați steluță!

FINALIZATĂ Alergăm de trecut spre viitor, ignorând cu desăvârșire prezentul. Apoi îl regretăm. Pentru că suntem oameni. Suntem departe de perfecțiune. Dar cineva nu aleargă după nimic. Cineva care a pierdut totul, nu vrea să mai alerge. Nu mai poate. Skylar este singură. Și-a pierdut familia, iubitul, iar în final s-a pierdut și pe ea. Dar nu își urlă suferința. O ține doar pentru ea, pentru că nu-i mai pasă. Nu crede în Dumnezeu. Nu vrea să creadă că există cineva atât de rău încât să-i fi luat tot ce avea mai de preț. Și totusi... nu i-a luat chiar tot. A lăsat-o în viață, ar trebui să se mulțumească cu asta. Nimeni nu înțelege de ce chiar dacă se mișcă, vorbește și respiră, susține că este moartă. Jack nu e mulțumit de viața lui. Nu are cum să fie, doar nu are mare lucru. Nici nu a avut vreodată. Nu știe ce e aia fericire. Dar nu îi pasă. Merge mai departe prin ceea ce numește el "viață". Nu prea are de ales, așa ca o face. El nu știe ce e fericirea, ea știe. Ea știe cum e să pierzi fericirea, el nu știe cum e. Niciunul nu știe cum este să descoperi fericirea, nici nu speră să afle. Cover credits: @Dianne4Stars ©Toate drepturile rezervate. © 21 decembrie 2015 #4 Dragoste - 12 august 2017