Maddeline -Volumul 2
,,-Blondo , ai o țigară?" Așa a început totul. Dar oare e continuarea sfârșitului nostru? #576 în Dragoste - 18.11.2017 #344 în Dragoste - 19.11.2017 Volumul 1 - Ethan Volumul 2 - Maddeline
,,-Blondo , ai o țigară?" Așa a început totul. Dar oare e continuarea sfârșitului nostru? #576 în Dragoste - 18.11.2017 #344 în Dragoste - 19.11.2017 Volumul 1 - Ethan Volumul 2 - Maddeline
Trimisă într-o căutare de comori, Luna fuge alături de mare ei iubire din Darkbrooke. Refugiată la New York, Luna trebuie să descopere locurile unde se află ceasul familiei Wright şi pumnalul Silver, pentru a putea dezlega blestemul aruncat asupra casei sale. Dar trecutul şi Darkbrooke îi urmăresc chiar şi la mii de...
Ava Russel este doar o tanara de nouasprezece ani ce aspira la o cariera in medicina. Visul ei este aproape de realitate cu fiecare zi ce trece. Studenta in anul I la facultate ea este increzatoare ca va fi cea mai minunata perioada din viata ei. Aparitia barbatului arogant, impunator si intimidant de care se ciocne...
NOAPTEA atunci cand il pronunti te gandesti la stelele stralucitoare si la cerul negru . Dar daca " Noaptea " ar fi o persoana ? * Limbaj licentios #1 in SF - 05.04.2017 ( Inceputa pe 9 februarie- Vol 1 terminat pe 30Aprilie 2017)
Cartea este publicată, iar pe site sunt postate doar primele capitole! ❝Alek obișnuia să zâmbească, acum aproape că nu-și descrețește niciodată fruntea. Zhavia zâmbește în stânga și în dreapta până te scoate din sărite, refuzând să se încrunte. Alek obișnuia să lupte, acum preferă să fie un simplu spectator. Zh...
Katherine Pierce este luata in vizor de cel mai cunoscut si periculos mafiot din zona. El este total innebunit dupa ea si tot timpul ii urmareste orice pas, riscand sa para un obsedat-ciudat... Si cum Katherine prefera sa fie independenta, un mic razboi ia nastere intre ei. Punem si un pic de dusmani de ai lui Nick, s...
,,Răceala pământului mă ținea imobilizată. Și totuși mă mișcam și mă priveam parcă din exterior. Nu mai simțeam nici durere, nici foame, ci doar o răceală ce dispărea treptat. Mi-am trecut mâna prin fața ochilor și mă uitam la ea. Devenea din ce în ce mai transparentă, fiind conturată doar de o linie fină, albicioasă...
„ ― Ești întotdeauna atât de enervant? îl întreb încercând să par serioasă. ― Nu chiar, ești tu mai specială și de-aia mă comport așa cu tine, spune pe același ton enervant și îmi zâmbește. ― Specială? În ce sens? insist eu. ― Nu cred că trebuie să știi tu asta, continuă să zâmbească, făcându...