FINALIZATĂ Alergăm de trecut spre viitor, ignorând cu desăvârșire prezentul. Apoi îl regretăm. Pentru că suntem oameni. Suntem departe de perfecțiune. Dar cineva nu aleargă după nimic. Cineva care a pierdut totul, nu vrea să mai alerge. Nu mai poate. Skylar este singură. Și-a pierdut familia, iubitul, iar în final s-a pierdut și pe ea. Dar nu își urlă suferința. O ține doar pentru ea, pentru că nu-i mai pasă. Nu crede în Dumnezeu. Nu vrea să creadă că există cineva atât de rău încât să-i fi luat tot ce avea mai de preț. Și totusi... nu i-a luat chiar tot. A lăsat-o în viață, ar trebui să se mulțumească cu asta. Nimeni nu înțelege de ce chiar dacă se mișcă, vorbește și respiră, susține că este moartă. Jack nu e mulțumit de viața lui. Nu are cum să fie, doar nu are mare lucru. Nici nu a avut vreodată. Nu știe ce e aia fericire. Dar nu îi pasă. Merge mai departe prin ceea ce numește el "viață". Nu prea are de ales, așa ca o face. El nu știe ce e fericirea, ea știe. Ea știe cum e să pierzi fericirea, el nu știe cum e. Niciunul nu știe cum este să descoperi fericirea, nici nu speră să afle. Cover credits: @Dianne4Stars ©Toate drepturile rezervate. © 21 decembrie 2015 #4 Dragoste - 12 august 2017

FINALIZATĂ Când visele ţi s-au prăbuşit de pământ şi s-au spart, vrei să rămâi pentru totdeauna în iluzia siguranţei şi a echilibrului pe care ţi-ai creat-o. ❞Nu îmi este teamă de nimic, pentru că am trăit toate coșmarurile pe care le-am avut vreodată.❞ Beverly este o adolescentă greu încercată de viață. Când nici măcar nu mai spera să-și revină, în casa ei apare Kaleb, care îi arată, fără să știe, că viața înseamnă mai mult decât existență. Că înseamnă iubire, fericire, provocări și că, în final, fiecare clipă merită trăită. Carte inspirată de „Mare Tranquillitatis" scrisă de Katja Millay. Cover credits: @Dianne4Stars © 10.08.2017. © 2019 Avelina W. Toate drepturile rezervate Orice reproducere parțială sau totală a acestei lucrări fără acordul prealabil al deținătorului de drept este strict interzisă și penalizată conform legii în vigoare.

Cartea este publicată, iar pe site sunt postate doar primele capitole! ❝Alek obișnuia să zâmbească, acum aproape că nu-și descrețește niciodată fruntea. Zhavia zâmbește în stânga și în dreapta până te scoate din sărite, refuzând să se încrunte. Alek obișnuia să lupte, acum preferă să fie un simplu spectator. Zhavia luptă în fiecare zi, chiar și atunci când nu mai are pentru ce. Alek și-a consumat toată dragostea, iar acum i-a rămas doar ura. Zhavia iubește - răsăritul, orele târzii, ciocolata, copiii -, sau așa lasă impresia. Alek a avut inima frântă și, atunci când a lipit-o la loc, a încurcat bucățile. Zhavia n-a scăpat nici ea de o inimă frântă, dar a manevrat cu grijă bucățile atunci când le-a adunat. Și, cu toate astea, când sunt unul în preajma celuilalt, masca lui Alek cade, iar Zhavia își dă seama cât de multe fisuri i-au scăpat neobservate. Niciunul dintre ei nu vrea să fie văzut așa cum e cu adevărat, dar Alek spune lucruri care o fac pe Zhavia să se încrunte; iar Zhavia spune lucruri care-l fac pe Alek să zâmbească și poate că drumul de la cine naiba ești până la te iubesc nu e chiar atât de lung, dar cu siguranță e... denivelat.❞ Copyright © 2018 A. Stephanie

Cartea este publicată, iar pe site sunt postate doar primele capitole! Se poate comanda de aici: https://bookzone.ro/landings/malakai-a-stephanie/ Nimeni nu știe exact de ce Malakai se îndreaptă spre pierzanie, dând cu piciorul șansei de a avea un viitor strălucit. Iar Hannah nici măcar nu e curioasă. Unii ar spune că a fost un miraloc, dar ea i-ar contrazice. A fost o pură coincidență care avea să-i dea viața peste cap. O dimineață ca oricare alta. Un accident. O viață salvată. MALAKAI nu este doar o poveste de dragoste. Este o poveste despre coincidențe, supraviețuire, despre prietenie, responsabilități, sacrificii si speranță. Și despre cum uneori partea cea mai grea nu e să salvezi viața altei persoane, ci să o ții in viață. "Nu mi-am dorit niciodată să mă îndrăgostesc, să devin vulnerabilă și să am pumnul unei alte persoane încleștat în jurul inimii mele" ❝Malakai își deschide pachetul de țigări, eu deschid geamul. Malakai își toarnă un pahar de alcool, eu iau cutia cu suc. Malakai deschide televizorul, eu îi trântesc caietul de teme sub nas. Malakai rânjește, în timp ce mie îmi vine să plâng. Malakai mă alungă, iar eu tot continui să mă întorc la el. Malakai e încruntat mereu, eu nu îmi pot ascunde zâmbetul. Malakai urăște, eu iubesc. Și, cu toate astea, când îi spun să se ducă la naiba, el îmi spune că, eventual, se va opri acolo, dar se va întoarce la mine. ❞ Copyright © 2016 A. Stephanie