Academia trebuie să te pregătească. Trebuie să te învețe să devi un înger complet, așa cum ți-a fost sortit. Ar trebui ca discipolii să fie buni, veseli, inocenți.Dar nu e nici pe departe așa. Cu ce le sunt ei superiori oamenilor? Dalinda s-a născut cu o aripă lipsă. E considerată o anomalie, o scursură a societății divine și e condamnată la asta pentru o eternitate. Tot timpul petrecut în Academie e un chin pentru ea. Este înjosită, lovită și ironizată. Apoi apare el. Kailas e rău, arogant și plin de secrete. Cineva ca el nu are ce căuta în rai. Și totuși uite-l aici. Mai întâi în banca, apoi în casa ei. Și nimic din ziua în care îngerul cu aripi negre a intrat pe porțile Academiei n-a mai fost la fel. AVERTISMENT: PRIMELE DOUĂ CAPITOLE SUNT ORIBIL AȘEZATE ÎN PAGINĂ, DACĂ AVEȚI TĂRIA SĂ TRECEȚI PESTE ASTA...SPER SĂ VĂ BUCURAȚI DE POVESTE.

Cartea este publicată, iar pe site sunt postate doar primele capitole! Se poate comanda de aici: https://bookzone.ro/landings/malakai-a-stephanie/ Nimeni nu știe exact de ce Malakai se îndreaptă spre pierzanie, dând cu piciorul șansei de a avea un viitor strălucit. Iar Hannah nici măcar nu e curioasă. Unii ar spune că a fost un miraloc, dar ea i-ar contrazice. A fost o pură coincidență care avea să-i dea viața peste cap. O dimineață ca oricare alta. Un accident. O viață salvată. MALAKAI nu este doar o poveste de dragoste. Este o poveste despre coincidențe, supraviețuire, despre prietenie, responsabilități, sacrificii si speranță. Și despre cum uneori partea cea mai grea nu e să salvezi viața altei persoane, ci să o ții in viață. "Nu mi-am dorit niciodată să mă îndrăgostesc, să devin vulnerabilă și să am pumnul unei alte persoane încleștat în jurul inimii mele" ❝Malakai își deschide pachetul de țigări, eu deschid geamul. Malakai își toarnă un pahar de alcool, eu iau cutia cu suc. Malakai deschide televizorul, eu îi trântesc caietul de teme sub nas. Malakai rânjește, în timp ce mie îmi vine să plâng. Malakai mă alungă, iar eu tot continui să mă întorc la el. Malakai e încruntat mereu, eu nu îmi pot ascunde zâmbetul. Malakai urăște, eu iubesc. Și, cu toate astea, când îi spun să se ducă la naiba, el îmi spune că, eventual, se va opri acolo, dar se va întoarce la mine. ❞ Copyright © 2016 A. Stephanie