Infractorul și victima. Asta ar putea spune cu toții despre ei dacă i-ar vedea împreună. Deși Carson a fost iertat de către Julia pentru incendiul care pe aceasta a costat-o scump, el vrea mai mult. Deși Julia i-a iertat pe toți cei care i-au distrus viața, nu se simte tocmai împăcată. Drumurile lor se ciocnesc des, iar Julia, oricât de pură e, nu poate face mai mult decât să îi accepte scuzele lui Carson. Îi va accepta oare vreodată și iubirea? Posibil. Asta după ce Carson însuși va realiza ceea ce simte pentru ea. All rights reserved © DreamSmileLive

Anfisa se încurcă la doar 18 ani cu un bărbat care i-ar putea fi tată și cu care ajunge să aibă o relație. În ciuda diferenței mari de vârstă, de 22 de ani și a faptului că bărbatul, pe numele său Dimitri, are un fiu cu doar câtiva ani mai mic decât iubita sa, relația funcționează normal până într-un punct când aceasta realizează în ce lume a intrat. Fiind mult prea târziu pentru a mai da înapoi, Anfisa rămâne prinsă în mrejele unui bărbat puternic financiar și influent. Declinul se produce atunci când aceasta află că a primit moștenire acțiuni ale unei firme și, implicându-se în administrarea acestora, îl întâlnește pe Fedor, directorul executiv al companiei, care începe să dezvolte o pasiune pentru frumoasa fată. În drumul său către Anfisa stă o adevărată provocare, ș-anume Dimitri, care nu renunță la frumoasa și tânăra sa iubită și care are grijă să-l îndepărteze pe Fedor și să-l elimine din schema administrării companiei. Povestea conține scene de violență fizică și de limbaj, și scene sexuale! Citiți pe propria răspundere! Copertă: @yoonymi.

"River face parte dintr-o bandă, umblă vorba prin liceu. Juliana se înțelege bine cu toată lumea. River poartă mereu după el aceeași bandană neagră, legată de încheietura mâinii lui stângi. Juliana portă mereu la gât același lănțișor din argint pe care l-a primit în copilărie de la cel mai bun prieten al ei. River își pierde timpul liber în 13th Street, locul unde se adună cei mai nebuni oameni din Bronx. Juliana adoră să-și piardă timpul liber făcând fotografii oamenilor de pe stradă. River nu se deplasează cu mașina, el vine la liceu cu placa de skate. Juliana preferă să ia la pas străzile orașului, pentru a putea surprinde în fotografiile ei cât mai multe momente. River reprezintă focul neîmblânzit, iar Juliana adoră să se joace cu orice flacără."

" - Ești dus cu capul rău, și ador asta la nebunie. Învață-mă să fiu ca tine, Moon. "

Daemen Blakit al II lea. După asasinarea tatălui său, conform legii, este nevoit să se așeze pe tron și să ia ceea ce i se cuvine. A fost privit cu neîncredere și dispreț, atât de supușii săi cât și de inamicii dornici să pună mâna pe Ținutul Focului, cel mai pur dintre toate. Căci cum putea un fiu risipitor după care suspineau toate fetele din regat, un desfrânat, să readucă gloria tărâmului „Royalia"? Au trecut 365 de zile de atunci. Daemen a lăsat lacuri de sânge în urma sa, și-a reîntregit regatul, a cucerit și a supus mii de ținuturi învecinate. Nu a iertat pe nimeni. Și-a câștigat onoarea, respectul și frica. Supușii săi îl onorau, căci adusese cinste pământului lor. Îl respectau, căci faptele nu-i arătau vârsta. Renunțase la perioada sa de sălbăticie și devenise un conducător. Dușmanii nu-l onorau și nici nu considerau că le-ar merita respectul. În schimb împărțeau ceva cu royanii: frica. „Să te temi de pietrele de aquamarin pe care le are înloc de ochi. Să te temi de focul pe care-l trimite înloc de privire. Să te temi de acel rânjet, căci e semnalul pe care ți-l oferă înainte să-ți zdrobească lumea. Să te temi de regele Daemen, fiindcă e însăși moartea în persoană, ascunsă sub un chip divin" Tăcerea lui îți face sângele să fiarbă, căci regele nu vorbește. Oh, nu. Regele ascultă, cercetează, învață. Are mers agil, brațe puternice, picioare lungi. 1 metru nouăzeci de mister, aroganță, putere. Sihara a fost dată în semn de sacrificiu. Mâna singurei fete din Regatul Mării și focul nu avea să le ardă casa din temelii. Dar cum ar putea o ființă ca ea să supraviețuiască în „Royalia"? „E al meu. Îl iubesc. Mă iubește" „Atunci de ce a acceptat propunerea? De ce m-a luat de soție?" strig, incapabilă să îmi controlez furia și amărăciunea din glas Râde. Râde atât de tare, ca și cum ar ști ceva ce eu nu știu.

Două caractere opuse din toate punctele de vedere, dar totodata extrem de asemănătoare. Desire Devlin a avut o viața perfectă până când un accident groaznic a zdruncinat-o puternic. A fost catapultată într-o suferință profundă și a devenit prizoniera propriilor sale gânduri. Realitatea ei roz a devenit în scurt timp un lăcaș al tuturor coșmarurilor și chinurilor. Hades Holt a încasat toate loviturile pe care viața i le-a putut da, a ținut piept fiecărei încercări și nu s-a lăsat doborât nicio secundă. Toate lucrurile prin care a trecut l-au făcut mai matur, mai încrezător și l-au schimbat în totalitate. Amandoi au trecut printr-un abis de durere cu un parcurs lung și plin de goluri sufletești. Între doi oameni cu un așa trecut ca al celor doi, nu pot fi decât doua posibilități. Ori vor avea o poveste de dragoste epică, ori vor fi cei mai aprigi dușmani. Iar între aceste stări este o linie foarte subțire, pe care nu se știe dacă o vor călca.

O lume in care varsarea de sange e singura sansa de supravietuire. Unde moartea unora reprezinta spectacolul altora. Si o femeie rece, care sa ii domine pe toti. Un trup slefuit de mainile Diavolului intr-o frumusete inselatoare, capabil sa produca doar atractie spre moarte. Georgiana Sandu 2015 ©

-Maya, dacă nu mă asculți o să fie mult mai rău. Nu ai unde să fugi iubito, zise Hans cu o voce dură, aruncându-se într-un fotoliu din încăpere și rotind cheile de la ușă pe degetul arătător. -Te urăsc, șoptește fata cu lacrimi în ochi și cu scârbă in glas. - Nu te-ai schimbat deloc, dragoste,iar asta mă face să te doresc mai mult,rânjeste el într-un mod pervers și se năpustește asupra ei. O strânge brutal de braț și o îndepărtează de lângă geamul deschis, șoptindu-i senzual la ureche: -Știi că răbdarea nu e punctul meu forte.De ce mă provoci, Maya? -Mă rănesti,zise ea cu vocea sugrumată de lacrimi . Te rog, Hans! -Ce mă rogi ,iubito? -Lasă-mă măcar să o văd pe Sophia . -Sărută-mă. "Doar cerul stă să plângă langa mine cu lacrimi reci, mărunte și străine"

. Adelaide Brooklee pare din exterior tipologia bine cunoscută a fetei crescute în puf, care-și petrece timpul liber la cumpărături și la saloane de înfrumusețare, însă ea este excepția de la această regulă. Cu un aspect de femeie fatală și totuși cu o inimă caldă pregătită oricând să le sară în ajutor celor din jur, Adelaide ia o decizie nebunească și fuge de acasă atunci când familia o obligă să se căsătorească cu Roman Chelan, acționarul majoritar al firmei la care și părinții ei au acțiuni. Vrând să caute alinare într-o lume despre care până atunci doar auzise, îl întâlnește pe Damario Cristoval de Elio, un spaniol pur sânge, care se refugiază din calea normelor societății într-un cartier rău famat al Buenos Aires-ului. Damario refuză să-i vândă droguri fetei pe care o găseșe mai mult decât atrăgătoare chiar și cu rimelul scurs pe întregul chip și cu ochii roșii și plânși. Aflându-i povestea, acesta îi împarte suferința, cunoscând exact provocările prin care trebuie să treci atunci când ai viața controlată de alții. O ajută să scape sau, mai bine zis, o ajută pentru o zi să simtă ce înseamnă să trăiești dupa propriile reguli, asta până când sunt prinși de logodnicul fetei și, pentru a nu-i creea și mai multe probleme decât avea deja, minte că a răpit-o și astfel ajunge în spatele gratilor închis de nimeni altul decât Roman, care simțise că între acel vagabond și viitoare lui soție s-a format o conexiune. Povestea celor doi nu se sfârșește acolo, mai ales că nici nu începuse, și odată eliberat Damario o caută pe Adelaide, însă de fapt cea care îl găsește este ea, totul din pură coincidență a sorții. Copertă: yoonymi