Cartea aia în care mă înveţi să iubesc, să scriu şi să nu dau niciun final.

- Soarele este un cuvânt foarte important pentru mine. Soarele este centrul sistemului solar. Fără el, viața nu ar putea exista. Florile nu ar înflori, oamenii nu ar supraviețui. E vital. I-aş spune "Soare" doar unei persoane pe care, chiar aş considera-o...soarele meu. 🌻 Coperta genială realizata de @sleepininthemagicgardn

"- Urăsc filmele de dragoste!" Odată ce începe să lucreze împreună cu Ross în timpul verii, cea mai mare frică a lui Anais devine cea de a se îndrăgosti de el. Cei doi au niște caractere total opuse, ea fiind o fată serioasă și acră, iar el un băiat prietenos și dulce, însă cumva, reușesc indirect să lege o conexiune unul cu celălalt. Cea mai mare frică a ei - să se îndrăgostească de el; Cea mai mare frica a lui - să nu o poată uita; ⚠Povestea asta este foarte veche, iar eu eram destul de mică și nepregătită când am scris-o, însă voi corecta greșelile din ea. ⚠Cartea conține cam mult dialog.

Plouă şi nu se va mai opri vreodată. De la geamul meu notez, în fiecare zi, câte o impresie, o amintire sau orice altceva care mă poate face să uit că voi fi primul prost care va muri înecat la etajul 9.

"Cine m-ar crede dacă aș declara că mafioții sunt peste tot și că aceștia ne conduc și ne domină lumea, până chiar și peste numele strămoșilor noștrii? E adevărul, doar că se tem toți să recunoască sau să iasă în față. Se tem pentru că și cei care au ieșit înaintea lor, sunt acum doar niște nume pomenite pe niște cruci. Eu mai am o singură speranță, aceea că, poate pe când macii vor vorbi, toate vor reveni la starea lor și că poate, trecutul va deveni prezent." Valeria Alexandra Stoicescu Copertă superbă made by @Justine_Wexfard 💖

Atunci când... #377 în proză scurtă ~ 18.09.2017 #341 în proză scurtă ~ 24.09.2017

Doi băieți. Niște poezii. O poveste de iubire. Să meargă împreună cu prietena lui cea mai bună la recitaluri de poezie e un lucru obișnuit pentru Axel, care își duce existența în cel mai simplu și netulburat mod. Însă atunci când un alt poet își face apariția la eveniment săptămână de săptămână, Axel se găsește într-o postură nouă pentru el, căreia îi face față cu greu.

Numai cea mai profunda iubire m-ar face sa ma căsătoresc .

Boala hanahaki e ceva neobisnuit. Citeste ca sa iti dai seama.

• Copertă realizată de @MariaKunderson. „- Uite, a căzut ceva acolo! Alerg spre trunchiul copacului privind spre mormanul de pene albe ce acopereau încă un lucru roșu. M-am aplecat la baza copacului și am dat câteva pene deoparte. Inima imi bate puternic in piept și curiozitatea mă mânca de vie. Ce a mai pus la cale Seb al meu? Plic roșu? Scrisoare? - Uite, Seb! Ce-i asta? Mă ridic rapid in picioare și îmi suflu o șuviță de păr ce îmi căzuse pe frunte. Seb zâmbește mândru când imi vede expresia nedumerită iar în câteva secunde este in fața mea. Îmi fereste șuvița din ochi și o așează după ureche. Îi arunc un zâmbet și îmi concentrez toată atenția asupra plicului din mâinile mele. Îl întorc pe toate părțile încercând să găsesc vreun indiciu despre ce ar putea fi înăuntrul său, dar nimic. Nimic in afară de o scrisoare. - Nu, nu o deschide! Îmi smulge imediat plicul dintre degete și îl privesc complet năucită. - Hei! De ce să nu deschid aia, ce este acolo Seb? Încerc să îi fur plicul din mână dar, il ferește la timp de mine. Își așează o mână pe mijlocul meu și mă lipsește de el încercând să mă facă să stau locului. Ce este cu el? Râde de expresia mea complet nebună și flutură plicul acela deasupra noastră de parca ar fi un steag in miniatură. - Ooof Seb, dă-mi o dată ăla! - Este secret, iubito! Râde și își apleacă fața spre a mea, își freacă vârful nasului de al meu câteva secunde in timp ce mă privește în ochi. - Ce încerci să faci, Seb? Îmi arcuiesc o sprânceană și îmi încrucișez brațele la piept. - Dacă o să ajungi într-o zi la concluzia că am renunțat la tine, să mi se anuleze secretul! Atunci o să o poți deschide și citi, iubito." •Separatoare făcute de @BiancaStoica8.